Cum au ajuns egiptenii la sapă de lemn. Autoritățile le recomandă cetățenilor să cumpere gheare de pui

„O, Doamne, nu ne lăsa să ajungem în punctul în care trebuie să mâncăm picioare de pui”, spune un bărbat care cerșea alături de vânzătorii de păsări de curte din piața Giza din Egipt.

Egiptul se confruntă cu o criză economică care se adâncește, o situație atât de acută, încât oamenii se luptă să-și hrănească familiile.

Cele mai recente sfaturi nutriționale din partea statului sugerau picioarele de pui, bogate în proteine, care până acum erau date la câini și pisici, scrie BBC.

Această recomandare a stârnit furie și a intensificat criticile la adresa guvernului.

Inflație de 30 la sută

Multe țări se luptă cu creșterea inflației, dar cu puțin peste 30% în martie, Egiptul este una dintre cele care suferă cel mai mult.

Pentru mulți oameni, produse de bază, cum ar fi uleiul de gătit și brânza, au devenit de lux. Unele produse și-au dublat sau triplat prețul în câteva luni.

"Mănânc carne o dată pe lună, sau nu o cumpăr deloc. Cumpăr pui o dată pe săptămână", spune Wedad, mamă cu trei copii, în timp ce îşi croieşte drum printre tarabe. „În ziua de azi, chiar și un ou este un lux.

Egiptul se bazează foarte mult pe alimente importate, mai degrabă decât pe agricultura internă, pentru a-și hrăni populația imensă de peste 100 de milioane de oameni.

Chiar și cerealele pentru a-și hrăni puii sunt importate.

Anul trecut, pe parcursul a 12 luni, lira egipteană a pierdut jumătate din valoarea sa față de dolarul american. Astfel, în ianuarie, când guvernul a devalorizat din nou moneda, costul importurilor, cum ar fi cerealele, a crescut considerabil.

Președintele Adbdul Fattah al-Sisi dă adesea vina pe tulburările care au urmat revoltei egiptene din 2011 și pe creșterea rapidă a populației pentru actualele probleme economice ale țării sale. El indică, de asemenea, pandemia urmată de războiul din Ucraina.

Invazia rusă din Ucraina din martie anul trecut a dat o lovitură serioasă economiei. Egiptul este al doilea cel mai mare importator de grâu din lume, iar cele două țări erau principalii săi furnizori. Când războiul a întrerupt exporturile, prețul grâului - și, în consecință, al pâinii - a crescut vertiginos.

Turiștii ruși și ucraineni obișnuiau să viziteze Egiptul în număr mare, așa că și sectorul turistic a pierdut bani.

Turismul, care genera aproximativ 5% din produsul intern brut (PIB), fusese deja puternic afectat de pandemie.

Deciziile greșite ale guvernului

Analiştii sugerează că paşii greşiţi din partea guvernului au înrăutăţit și mai mult o situaţie proastă.

Puterea și influența președinției, a armatei, a agențiilor de securitate și a serviciilor de informații a crescut în perioada în care președintele Sisi a fost la conducere, potrivit lui Timothy Kaldas, economist politic la think tank-ul The Tahrir Institute for Middle East Policy.

Kaldas spune că acest lucru s-a întâmplat prin extinderea întreprinderilor deținute de regim, armata, de exemplu, primind contracte de stat pentru proiecte uriașe de infrastructură.

Ca urmare, implicarea sectorului privat s-a redus dramatic, companiile care nu sunt afiliate regimului nefiind în măsură să concureze. Mulți investitori străini au abandonat Egiptul.

Din cauza dificultăților pe care le întâmpină, Egiptul s-a adresat Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru a solicita un plan de salvare de patru ori în ultimii șase ani. Aproape jumătate din veniturile statului sunt destinate rambursării acestor datorii, care se ridică la 90% din PIB.

Țările din Golf, precum Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, au cumpărat active de stat și ajută la susținerea Egiptului, dar și-au înăsprit și condițiile pentru investiții suplimentare.

Atât Occidentul, cât și vecinii din Golf se tem de consecințele pe care le-ar avea dacă cea mai populată țară din Orientul Mijlociu ar da faliment.

Dificultățile economice din trecut au dus la revolte și au contribuit la căderea ambilor foști președinți Hosni Mubarak și Mohammed Morsi. Și există deja semne că mânia în creștere a publicului față de economie va provoca din nou tulburări.

Egiptul, îngrijorat de consecințele iminentei operațiuni israeliene în Rafah. ”Respingem migrarea forţată a palestinienilor de pe pământurile lor”

Preşedintele egiptean Abdel-Fattah al-Sissi a reiterat joi, 25 aprilie, poziţia fermă a ţării sale împotriva strămutării palestinienilor din Fâşia Gaza vecină, în timp ce operaţiunea...

Va candida Marcel Ciolacu la prezidențiale? „După 20 de ani, este cazul să fie un preşedinte mai de stânga. Vedem după 9 iunie”

Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat că va decide dacă va candida sau nu la scrutinul prezidenţial în funcţie de rezultatul alegerilor comasate - locale şi europarlamentare - din 9 iunie....