Un reprezentant BNR atrage atenția: Care este cel mai mare pericol cu care se confruntă economia

Cel mai puternic motiv de îngrijorare, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, ar trebui să fie creșterea gradului de îndatorare dincolo de limitele sustenabilității.

Este avertismentul lansat pe rețelele sociale Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României.

Iar problemele cu care se confruntă bănci din SUA și Europa vor aduce o nouă cursă a îndatorării.

”Boala următorului deceniu”

Prin urmare, boala următorului deceniu va fi îndatorarea, arată reprezentantul BNR:

”Cum ieșirea din fiecare criză a acestui secol s-a "rezolvat" prin și mai multă îndatorare, s-a ajuns într-un punct în care datoria globală raportată la PIB este departe de a fi una sustenabilă.

Spre exemplu, în 2020 am asistat la cea mai abruptă creștere anuală a datoriilor de la al Doilea Război Mondial. La sfârșitul anului 2022, nivelul datoriei publice și private a ajuns la 257% din PIB-ul global, aflându-se totuși în scădere față de 2020.

The Economist a estimat că în 2022 dobânda plătită a depășit 13 trilioane de dolari. Și este în creștere.

O astfel de povară a datoriei în combinație cu condițiile financiare stricte poate pune dificultăți mari atât mediului public cât și celui privat.

Deși o creștere a inflației și a PIB-ului nominal ajută la reducerea datoriilor (nu absolut, ci ca procent din PIB), în unele cazuri, este puțin probabil ca aceasta să susțină o scădere semnificativă a datoriei. Doar dacă inflația ar fi rampantă scăderea este semnificativă.

Orice întărire a politicii monetare pentru a stăvili inflația face ca rambursarea datoriei să fie mai costisitoare și pune presiune pe guvernele, gospodăriile și firmele cele mai îndatorate.

Pentru a trata boala și a diminua amploarea consecințelor acesteia asupra economiei trebuie în primul rând să punem diagnosticul corect și să spunem următorul lucru: Nu există prânz gratuit.

Cineva, cândva trebuie să plătească.”, a scris Cristian Popa pe internet.

Datoria guvernamentală a României

România se afla la finalul trimestrului trei din 2022 în plutonul celor 11 țări membre UE cu un nivel al datoriei guvernamentale de sub 50% din PIB (Estonia 15,8%, Bulgaria 23,1%, Luxemburg 24,6%, Danemarca 30,7%, Suedia 33,6%, Lituania 37,3% Letonia 39,9%, Cehia 45,2%, România 47,8%, Irlanda și Olanda, ambele cu 49%,), potrivit datelor Eurostat.

Dacă România încheia anul 2019 cu o datorie guvernamentală de 373 de miliarde de lei, reprezentând 35,2% din PIB, nivelul a crescut la 577,5 miliarde la finalul lui 2021 și 667,3 miliarde lei la finele lui 2022, reprezentând 47,2% din PIB.

Guvernul a aprobat pentru anul 2023 plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, la 49,8 % din PIB.

Analiștii anticipează însă că majorarea puternică a dobânzilor și reducerea avansului economic vor face ca nivelul să nu mai poată fi ținut sub 50% în 2023.

Comisia Europeană a publicat anul trecut o analiză în care avertiza că nivelul datoriei publice a României va depăși 65% în 2030 și 72% în 2032.

Ce a făcut Marcel Boloș, ministrul de Finanțe, săptămâna asta

Proiectele de tip parteneriat public-privat reprezintă viitorul și de aceea am participat la IMF/WB Constituency Meeting 2024, pentru a discuta cu experții și a vedea cum pot fi create noi...

Semn de criză? A doua lună consecutivă cu prăbușire a lucrărilor de construcții rezidențiale

Volumul lucrărilor de construcții a scăzut semnificativ pentru a doua lună consecutiv în România. Dacă pe partea de construcții inginerești prăbușirea începută în ianuarie a fost...