Un buget la fel de periculos pentru Romania ca ordonanta 13

Joi, 09 Februarie 2017, ora 07:2019108 citiri
Un buget la fel de periculos pentru Romania ca ordonanta 13

Dupa parerea mea, bugetul pe 2017 este la fel de periculos pentru viitorul economiei dupa cum ordonanta 13 este periculoasa pentru viitorul democratiei.

Citeste toate textele scrise de Mircea Cosea pentru Ziare.com

Iata argumentele in baza carora sustin acest lucru:

Orice analiza a unui buget de tara cu economie de piata functionala, membra a Uniunii Europene, trebuie sa se bazeze pe o axioma a economiei moderne globalizata, aceea conform careia bugetul nu este doar un cont contabil al economiei nationale, ci si un instrument de politica economica a guvernelor.

Explicatia este data de rolul pe care statul il mai poate avea intr-o economie de piata concurentiala. Este evident ca, spre deosebire de economiile centralizate, statul nu mai poate interveni direct in economie prin directive sau obiective de plan, ceea ce il determina sa isi joace rolul de garant al liberei concurente doar prin intermediul politicii bugetare, adica prin modul in care orienteaza cheltuielile bugetare pe baza unei proprii conceptii privind tipul de economie pe care si-l doreste si al prioritatilor de dezvoltare pe care le considera corecte si oportune.

In concluzie, bugetul PSD-ALDE pentru 2017 nu trebuie privit doar prin prisma echilibrului dintre venituri si cheltuieli sau a felului in care acestea sunt directionate conjunctural pe ordonatori de credite, ci si prin prisma modului in care reflecta viziunea Guvernului asupra tipului, structurii si viitorului economiei romanesti.

Ce concept guvernamental al evolutiei si directiei economiei romanesti dezvaluie din acest punct de vedere bugetul pe 2017?

1. Orientarea spre constructia unui stat prevalent social, cu accent important pe asistenta sociala a unor categorii considerate mai mult sau mai putin defavorizate in functie de interesele electorale. Bugetul aloca aproape doua treimi din cheltuieli platii salariilor din sectorul public, pensiilor, indemnizatilor sau altor plati sociale.

Desigur, o astfel de orientare bucura pe cei care beneficiaza de salarii, pensii, au burse mai mari, dar este o bucurie de scurta durata, deoarece supraevaluarea cheltuielilor de tip social se realizeaza prin subevaluarea cheltuielilor pentru investitii, singurele care pe termen mediu si lung pot sustine cresterea anvelopei sociale.

Aceasta orientare este si in contrasens cu tendinta europeana de reevaluare a modelului social in directia obtinerii unui mai bun rezultat a ceea ce indeobste se numeste raport intre acumulare si consum.

Experienta scandinava sau a Germaniei arata ca este din ce in ce mai greu sa se sustina un model social considerat "excesiv de generos", in conditiile crizei si a schimbarilor profunde ale sistemului economic global.

Desi cresterea veniturilor populatiei romanesti este absolut necesara, bugetul ar fi trebuit sa fie mai prudent, evitand alunecarea abrupta pe panta distorsionarii raportului dintre acumulare (investitii) si consum (venituri salariale, pensii, indemnizatii etc).

Ar fi fost de dorit sa se realizeze o crestere graduala a anvelopei sociale in functie de rezultatele acumularilor investitionale in sectorul productiv creator de valoare adaugata.

Este unanim recunoscut de catre politica economica internationala pericolul ca in situatii de recesiune sau incertitudine a mediului economic intenational sa se insiste pe ideea dezvoltarii unui stat de tip social, care nu are capacitatea obtinerii unui nivel de competitivitate necesar unei dezvoltari durabile.

In conditiile Romaniei, care are inca mari decalaje de dezvoltare, accentuarea trendului de implementare a statului de tip social nu poate evita in viitor imposibilitatea garantarii platilor, ceea ce va conduce la imprumuturi sau la cresterea fiscalitatii in detrimentul sferei productive.

2. Orientarea spre dezvoltarea statului social (cu evidente interese electorale) dezvaluie si viziunea Guvernului asupra tipului de crestere economica pe care il preconizeaza. Este o crestere bazata pe consum, continuand linia Guvernului Ponta.

Dezavantajele de sustenabilitate ale acestui motor de crestere sunt binecunoscute mai ales prin efectele negative asupra soldului contului curent, dar ceea ce pune in pericol pe termen lung economia este efectul continuarii accentului pus pe consum. Si in acest caz, experienta internationala arata ca o crestere economica sustenabila nu se poate baza pe consum, ca motor de crestere, decat temporar si conjunctural.

Mentinerea chiar pe termen mediu a consumului ca motor de crestere duce la un inevitabil dezechilibru intre sectorul secundar si tertiar al economiei, cu implicatii negative asupra pietei fortei de munca si la accentuarea inegalitatior sociale.

In conditiile Romaniei, cu o economie care nu poate asigura cresterea consumului prin propria oferta de marfuri si servicii, se va accentua si mai mult dependenta periculoasa fata de economiile altor tari europene, consolidandu-si, fata de acestea, pozitia de "piata anexa, debuseu pentru produse de calitate inferioara".

3. Una dintre cele mai evidente caracteristici ale bugetului 2017 este lipsa criterilor de prioritate, adica inexistenta unei scari de prioritati, in functie de raportul viziune politica versus disponibilitati bugetare.

Bugetul nu indica ce este obligatoriu, urgent, necesar sau posibil de realizat pentru Guvern pe parcursul exercitiului bugetar in functie de sumele existente.

Impresia este ca bugetul incearca sa realizeze cate putin din fiecare obiectiv sau ce s-o putea sa se faca din fiecare in parte. Trecand peste caracterul artizanal si de bricolaj aritmetic al unei astfel de situatii, concluzia este evidenta: bugetul nu are la baza o viziune de ansamblu asupra parcursului dezvoltarii ulterioare a Romaniei.

Lipsa unei gandiri bazate pe prioritati dezvaluie lipsa unei gandiri strategice, a unui adevarat proiect de tara, caci un program electoral fara prioritati bugetare nu este nimic altceva decat o lista de promisiuni.

Nu am convingerea ca bugetul 2017 este realist si nu cred ca se va putea avea la mijlocul anului o rectificare pozitiva, dar cred ca este important sa realizam inca de acum pericolul pe care acest buget il reprezinta pentru viitorul tarii, indiferent daca va fi sau nu va fi realizat.

Conceptul de guvernare care sta la baza lui este periculos pentru directia pe care dezvoltarea Romaniei ar trebui sa o aiba in viitor.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.