UE se imparte in doua. Cu cine merge Romania?

Cum era de asteptat, primele declaratii oficiale dupa intalnirea de la Paris, din 5 decembrie, dintre Nicolas Sarkozy si Angela Merkel, au fost dramuite cu atentie si destul de evazive. Este logic: principalii jucatori nu-si arata cartile inainte de inceperea marii partide europene de poker din 8-9 decembrie.

Cel mai mult a vorbit, ca si pana acum, presedintele francez, care a lasat sa "scape" cateva lucruri interesante. Vom avea un nou Tratat UE (deci o noua Uniune), construit in jurul cooperarii franco-germane, evident pe baza ideilor Berlinului si Parisului, la care vor fi invitati sa participe, "in mod ideal", toti ceilalti 25 actuali membri UE. Se intelege ca, "in mod real", cei care vor avea rezerve vor fi lasati in afara noii constructii.

Surpriza de Craciun a Frantei si Germaniei: o noua Uniune Europeana

Dintre regulile care ar urma sa conduca "noua UE", liderii francez si german au vorbit, de asemenea, foarte putin. Am retinut doar ca statele care vor depasi deficitul bugetar de 3% vor fi automat sanctionate de Curtea Europeana de Justitie, care va primi si puteri de "verificare" si "anulare" a bugetelor nationale. Alta idee importanta este ca in noul "club" franco-german regula consensului va deveni istorie: deciziile vor fi luate prin majoritate calificata, nu in unanimitate, o schimbare politica majora.

Lucrurile sunt, cu siguranta, mult mai complexe, iar cele mai "neplacute" idei urmeaza sa apara in zilele si saptamanile urmatoare. Logic, statele care folosesc euro si cele care au pastrat monedele nationale nu pot fi supuse unui set identic de reguli prin noul Tratat, cand tocmai salvarea euro de la colaps este adrenalina care misca Germania si Franta. Un grup de state UE non-euro, condus de Marea Britanie, ar putea alege un drum distinct.

In aceste conditii, ce ar trebui sa faca Romania? In primul rand, sa evalueze daca exista alternative la proiectul pe care Germania si Franta il vor incerca. In actuala UE, in afara de cele doua state, mai exista o singura mare putere: Marea Britanie. La 2 decembrie, la Paris, premierul britanic David Cameron si Nicolas Sarkozy nu s-au inteles. A fost evident atat din declaratiile de presa, cat si din fetele lor crispate, dupa discutii.

Este foarte probabil ca Marea Britanie sa nu accepte un nou Tratat UE in termenii ganditi la Berlin si Paris. Daca s-ar organiza un referendum, majoritatea britanicilor ar vota pentru iesirea tarii lor din UE. David Cameron stie bine acest lucru, prin urmare intelege la fel de bine ca orice noua cedare de suveranitate catre UE i-ar fi fatala in plan intern, mai ales acum, cand incercarile sale de a redresa dezastrul financiar lasat in urma de laburisti scot in strada, saptamanal, milioane de salariati la stat si asistati social.

Ce exemple are Romania?

Romania nu este insa o insula mare, bogata si puternica, din Atlantic, ci un stat central-european cu o situatie geopolitica complicata. Exemplul britanic este instructiv, dar nu decisiv. Trebuie analizate si celelalte state UE care, asemenea Romaniei, nu sunt in zona euro.

Lituania si Letonia sunt state cu populatii comparabile cu Bucurestiul. Cehia are o economie inseparabila de cea germana. Bulgaria, dupa colapsul finaciar din 1997, si-a legat moneda de marca germana, legatura trasferata din 2002 la euro. Ungaria s-a jucat, recent, de-a nationalismul, populismul si "suveranitatea", cu rezultatul caderii in genunchi in fata FMI, de la care va obtine, cu siguranta, conditii mult mai defavorabile decat cele pe care Romania si le-a negociat din timp.

Suedia este solida economic si nu si-a exprimat, inca, ferm pozitia fata de inovatiile preconizate de Franta si Germania. Se afla, insa, departe in nord si dispune, din timpul Razboiului Rece, de o traditie de neutralitate fara egal in Europa centrala. In cele din urma, pe lista interesanta pentru Romania ramane un singur nume - Polonia.

Mai mult decat orice alt popor din regiune, polonezii au suferit intr-un mod comparabil cu romanii de pe urma plasarii lor intre "Est" si "Vest". Polonia, la fel ca Romania, intelege bine riscul mortal de a gresi cursul de navigatie intre Occidentul mereu sofisticat si uneori duplicitar si Rasaritul mai intotdeauna ostil si agresiv.

In aceste conditii, ce a facut Polonia de la acutizarea crizei in zona euro? A dat, constant, mesaje de sustinere a eforturilor Germaniei de salvare a monedei comune europene, desi nu este membra a euro-zonei. A avertizat, prin vocea ministrilor sai, ca prabusirea euro va face extrem de probabil un razboi in Europa (nu economic sau comercial, ci militar) in cel mult 10 ani. Mai nou, Polonia a incurajat Germania sa "ia initiativa" in salvarea zonei euro si a UE, asigurand-o de tot sprijinul sau.

In politica, motivatiile sunt, intotdeauna, de o importanta exceptionala. Cu atat mai mult, cazul Poloniei merita atentie. Polonezii ar avea toate motivele sa fie reticenti fata de Germania. La 1 septembrie 1939, Germania a lansat o agresiune neprovocata la adresa Poloniei, care s-a transformat in cea mai mare catastrofa a Europei. Aproape 6 milioane de polonezi (crestini si evrei), adica 16% din populatia de atunci, au fost macelariti, iar, la sfarsitul tragediei, in 1945, Polonia, la fel ca Romania, a fost lasata ca "prada de razboi" URSS.

Dupa 2008, economia Poloniei a fost una dintre foarte putinele din Europa pe care criza nu le-a afectat. Reformata din timp prin autentice politici de dreapta si pastrandu-si moneda nationala, Polonia a performat admirabil si dupa ce majoritatea statelor membre UE s-au scufundat in capcana recesiunii, deficitelor si datoriilor. Rolul si prestigiul Poloniei in interiorul UE au crescut, in ultimii ani, corespunzator.

Si atunci, ce a determinat Polonia sa aleaga Germania? Nimic altceva decat interesele ei vitale. Prabusirea euro nu ar insemna, evident, venirea Apocalipsei, dar ar schimba brusc echilibrul de forte in Europa. Revenirea la monedele nationale ar provoca haos in sudul Europei, unde valoarea monedelor respective s-ar prabusi rapid. In Germania, marca reintrodusa s-ar aprecia insa, la fel de rapid, afectand grav exporturile germane si obligandu-i pe germani la sacrificii pe care le-au uitat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Ce se intampla cu Germania

Disparitia euro va induce efectul "scapa cine poate", dublat de revigorarea nationalismelor care vor incerca sa arunce vina asupra vecinilor. Intr-un astfel de scenariu, Germania va sfarsi, inevitabil, izolata intre Europa de Vest si cea de Sud, care ii vor reprosa la unison esecul. Iar Germania stie, dupa lectiile primite in 1918 si 1945, ce i se poate intampla daca ramane izolata.

Spre cine s-ar putea indrepta Germania, intr-un astfel de scenariu, pentru a se salva de la un al treilea dezastru in mai putin de 100 de ani? Spre Rusia, desigur, care o curteaza intens si cu rabdare de ani buni, si care, printre altele, spre a-si demonstra "intentiile onorabile", i-a construit inainte de mult-dorita logodna o faraonica conducta de gaze naturale pe fundul Marii Baltice, care ocoleste complet Polonia.

Rusia lui Putin a inteles ca URSS a esuat, de fapt, in zona marii politici mondiale, pentru ca a gestionat gresit relatiile cu Germania lui Hitler intre 1939-1941. Moscova nu va repeta aceleasi greseli cu Germania democratica de astazi. Daca i se va oferi imensa si nesperata ocazie, ii va propune termeni de nerefuzat. Onorarea aliantelor nu este punctul forte din istoria Rusiei. Strict in cazul Germaniei, s-ar putea insa, de data aceasta, sa faca o exceptie.

Pentru Polonia, prioritatea absoluta este mentinerea Germaniei in structurile si aliantele ei occidentale, pentru ca o Germanie izolata economic si proscrisa politic in Vest si Sud, fiind in plus si "libera de contract", se va indrepta, aproape sigur, spre o mare alianta strategica cu Rusia.

Romania, marcata inca, la fel ca Polonia, de amintirea si consecintele Pactului Ribbentrop-Molotov, nu poate ignora faptul ca scenariul reeditarii unei noi "mari intelegeri" ruso-germane trebuie evitat cu (aproape) orice pret, cat mai este timp.

Inflația scade în ritm de melc, iar prețul benzinei va crește mai repede decât se preconiza, spun estimările BNR

Rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni într-un ritm încetinit faţă de anul 2023 şi pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea anticipată în prognoza pe...

Sony se pregătește să lanseze o versiune îmbunătățită a consolei PlayStation 5

Sony se pregătește să lanseze o versiune îmbunătățită a consolei sale de gaming, PlayStation 5 Pro, care ar urma să ajungă pe piață până la finalul acestui an. Noua consolă va...