Cum a ajuns o companie de stat să plătească un miliard de dolari pe o concesiune primită gratuit. Țeapa semnată de Liviu Dragnea

Vineri, 19 Noiembrie 2021, ora 15:308185 citiri
Cum a ajuns o companie de stat să plătească un miliard de dolari pe o concesiune primită gratuit. Țeapa semnată de Liviu Dragnea
O nouă reușită a autorităților de la București FOTO Unsplash

Romgaz, societatea unde statul român deține prin Ministerul Energiei puțin peste 70% din acțiuni, a cumpărat 50% din concesiunea și dreptul de exploatare a platformei denumită acum Neptun Deep pentru suma de un miliard de dolari.

Iar totul a pornit de la o serie de modificări forțate în 2018 de Liviu Dragnea, scrie Europa Liberă.

Astfel, între anii 2000 și 2019, guvernul român a acordat și apoi a prelungit concesiunea gratuită a platformei Neptun Deep până în anul 2045. În baza acestor decizii, Exxon Mobile și OMV Petrom, proprietarii concesiunii din anul 2008, au investit peste 1,5 miliarde de dolari în operațiuni de explorare.

Statul român, prin Romgaz, a ajuns să plătească un miliard de dolari către Exxon în urma modificărilor legislației exploatărilor de gaze din Marea Neagră, modificări forțate în 2018 de Liviu Dragnea. Legislația adoptată în urmă cu trei ani a făcut ca investițiile marilor companii în exploatarea gazelor din Neptun Deep să fie sistate.

Primul metru cub de gaz din acest perimetru trebuia valorificat pe piața liberă încă din acest an, conform acordurilor din ultimul deceniu. Acum, varianta cea mai pozitivă, este ca gazul să fie extras de-abia începând cu 2025. Gazele din platforma continentală denumită Neptun Deep ar putea asigura întreg consumul României de astfel de hidrocarburi pentru o perioadă de până la 8 ani. Unele estimări susțin că ar putea fi vorba și de 20 de ani.

Cu toate acestea, compania americană Black Sea a anunțat că din 2022 ar putea exploata gaze naturale din Marea Neagră, din perimetrul denumit „Ana”. Rezerva de gaze de aici asigură doar 10% din consumul anual al României.

Până când gazul din Marea Neagră va fi folosit în economie, România a cheltuit peste 200 de milioane de euro, și riscă să achite încă 300 de milioane de euro până la sfârșitul iernii pentru a depăși criza gazelor din acest sezon rece.

Societatea națională Romgaz face ultimii pași pentru ca la începutul anului viitor să intre propriu-zis în posesia a 50% din platforma continentală Neptun Deep, zonă unde se estimează că ar fi cea mai mare concentrație de gaze din Marea Neagră. Acordul încheiat de Romgaz, după ce conducerea companiei de stat a anunțat bursa autohtonă despre acordul de cumpărare încheiat cu Exxon-ul, urmează să intre în vigoare de la începutul anului 2022.

Concesiunea din 2000

La sfârșitul lui 2000, când începuse goana după gazul de pe platforma românească a Mării Negre.

În luna noiembrie 2000, executivul condus atunci de premierul Mugur Isărescu aproba Hotărârea de Guvern nr. 1.233 prin care perimetrul denumit atunci XIX Neptun (mai este denumit și Neptun II sau Neptun Deeep) era concesionat pentru 30 de ani către două companii: Petrom și Elf Aquitaine.

„Se aprobă acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, pe de o parte, în calitate de concedent, și Societatea Națională a Petrolului Petrom SA și Compania ELF Aquitaine, cu sediul în Franța, pe de altă parte, în calitate de concesionar”, se preciza în HG 1.233/2000. Decizia era semnată de Mugur Isărescu, Mihai Ianăș - președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Radu Berceanu - ministrul Industriei și Comerțului, Decebal Traian Remeș - ministrul Finanțelor și Romică Tomescu, ministrul Mediului.

Mai trebuie precizat că la acel moment Petrom era încă o companie deținută integral de stat. Privatizarea către OMV a avut loc în 2004. În schimb, partenerul Petrom, compania franceză Elf Aquitane, a intrat în 2003 în grupul Total, rebotezat anul acesta în TotalEngines.

Între 2008 și 2018, asocierea dintre companiile Petrom și Exxon face investiții în operațiuni de prospecțiuni și de explorare în zonă.

„Peste 1,5 miliarde USD au fost investite între 2008 și 2016 în activități de explorare și evaluare în blocul Neptun Deep. Explorarea a inclus două campanii de achiziție 3D și două campanii de foraj de explorare, cu opt sonde de explorare și evaluare forate”, susțin reprezentanții Petrom.

Legea Offshore din octombrie 2018

Totul mergea conform planului iar în 2021 urma să fie exploatat gazul din Marea Neagră. Însă, la începutul anului 2018 a apărut propunerea de schimbare e legislației extracției hidrocarburilor din Marea Neagră.

La mijlocul lunii octombrie 2018, în plin avânt a lui Liviu Dragnea de a-și întări popularitatea pentru a scăpa de o eventuală condamnare, care avea să vină însă în mai 2019, parlamentul adopta o nouă legislație pentru exploatarea gazelor și petrolului din Marea Neagră. Vechea legislație era din 2013.

Prin Legea 256/2018 companiilor care aveau concesiuni în Marea Neagră li se impuneau condiții mai dure din punct de vedere economic, exact în momentul în care piața gazelor naturale începea să scadă.

Condițiile au fost de neacceptat din punct de vedere economic, încât Exxon și Petrom au blocat practic orice activitate în Marea Neagră, în perimetrul Neptun Deep. Aceeași decizie a fost luată de toate companiile care aveau perimetre în concesiune.

Mai mult, Exxon a preferat să se asocieze cu guvernul turc, condus de Racep Erdogan, și să abandoneze proiectul românesc. Turcia a descoperit și ea rezerve de gaze în Marea Neagră, așa că Exxon a preferat condițiile economice oferite de Turcia, decât cele impuse de legislația lui Liviu Dragnea.

„Legea are o serie de formulări eliptice și interpretabile asupra cărora ar fi de dorit ca legiuitorii să revină, astfel încât neclaritățile observate să fie eliminate în forma finală care va intra în vigoare”, apreciau reprezentanții Deloitte, după ce proiectul a fost aprobat.

Prelungirea din ianuarie 2019

După apariția noii legislații din octombrie 2018, marile companii și-au oprit orice fel de investiție în Marea Neagră. Cel mai important proiect este Neptun Deep unde s-ar afla mai mult de 40% din rezervele de gaze descoperite în sectorul românesc al Mării Negre. Însă pentru a ajunge la aceste gaze, este nevoie și de investițiile unor mari companii care să-și permită operațiunile de forare.

Pentru a convinge Exxon și Petrom să nu abandoneze Neptun Deep, peste trei luni de la adoptarea Legii 256/2018, guvernul condus de Viorica Dăncilă prelungește concesiunea acordată celor două companii la Neptun Deep. Astfel, concesiunea urma să expire în 2045, față de 2030 cum era termenul inițial.

Nota de plată, achitată de Romgaz

ExxonMobil și OMV Petrom estimau anterior că producția de gaze din perimetrul Neptun Deep ar putea debuta în 2021 și ar putea dura chiar 15 ani, respectiv până în 2036.

Deși premierii liberali Ludovic Orban și Florin Cîțu, împreună cu ministrul Energiei Virgil Popescu, au promis că vor schimba legislația impusă de Liviu Dragnea, acest lucru nu s-a întâmplat până acum.

Așa că în iunie 2021, Exxon a anunțat că a ajuns la un acord cu Romgaz pentru a-și vinde partea de 50% din concesiunea Neptun Deep. În luna octombrie, compania de stat a notificat Bursa de Valori București în legătură cu datele tranzacției care va urma să fie aplicată la începtul lui 2022.

Din datele puse la dispoziția bursei, reiese că Romgaz va cumpăra practic reprezentanța în România a Exxon, reprezentanță (ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited) care deține 50% din proiectul Neptun Deep.

Materialul integral poate fi citit aici.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News