Reuters: Isarescu refuza sa scada dobanzile cheie

Miercuri, 28 Iulie 2021, ora 14:314555 citiri
Reuters: Isarescu refuza sa scada dobanzile cheie
Foto: EVZ

Ce interes ar avea bancile centrale ale Ungariei, Romaniei si Republicii Cehe sa mentina dobanzile cheie, in loc sa le scada drastic, in conditiile in care acestea sunt economiile emergente din partea de est a Europei, dar care au intrat in acest an in scadere, se intreaba jurnalistii Reuters.

Doar Polonia inregistreaza o incetinire a cresterii multi-anuale alimentata de investitiile in campionatul european de fotbal de anul acesta.

Unul din motivele pentru pastrarea nivelurilor de dobanda porneste de la dorinta de a preveni deprecierea suplimentara a mondelor nationale si faptul ca dobanzile sunt considerate a fi deja suficient de jos. Economistii europeni sunt insa de parere ca toate cele patru tari ar avea de castigat de pe urma scaderii dobanzilor, relateaza
Reuters.

"La nivelul bancherilor centrali exista o bariera mentala cu privire la reducerea dobanzilor cheie sau la utilizarea altor instrumente decat cele pe care le folosesc in mod normal, sau acestia se tem de faptul ca ar putea pune in pericol stabilitatea financiara", a declarat Lars Christensen, analist sef la Danske Bank.

Banca centrala a Poloniei a crescut rata dobanzii in mai, Cehia a scazut rata cu 0,5 puncte in iunie, iar in Romania si Ungaria nivele mari de credite in valuta fac din ratele dobanzii un instrument crucial in sprijinirea leului si forintului.

Analistii economici de la Reuters sunt de parere ca situatia politica din tara noastra a influentat evolutia monedelor in ultima vreme.

Desi unii exportatori ar fi de acord cu scaderea dobanzii cheie care ar putea conduce la scaderea in continuare a monedelor nationale, decidentii din Ungaria si Romania se arata reticenti. Tocmai de aceea bancile centrale se tem ca o relaxare monetara ar putea goni investitorii, punand totodata presiune suplimentara pe gospodarii si firme si adancind recesiunea, asa incat mentin ratele dobanzii la cele mai inalte niveluri din UE, de 7% si, respectiv, 5,25%.