Pactul fiscal ar putea conduce la depresiune economica

Joi, 19 Ianuarie 2012, ora 18:19
1824 citiri
Pactul fiscal ar putea conduce la depresiune economica
Foto: Daylife

Liderii europeni s-ar putea intelege asupra planului fiscal pus la cale in decembrie, care, daca va fi implementat, ar putea impinge Europa intr-o depresiune economica, potrivit specialistilor.

Pentru a intelege de ce s-ar putea intampla acest lucru, este important sa intelegem cum reactionau in fata crizei tarile afectate, inainte de a adopta moneda unica europeana.

De exemplu, Franta, care si-a pierdut, recent, ratingul maxim AAA din partea agentiei Standard & Poor's, ar fi reactionat la scaderea substantiala a exporturilor, in anii 1990, prin reducerea ratelor dobanzii de catre banca centrala. In plus, scaderea veniturilor ar fi condus automat la diminuarea veniturilor din taxe si impozite si la majorarea transferuri bugetare. Guvernul ar fi putut raspunde la acesti "stabilizatori automati" prin cresterea cheltuielilor, scaderea taxelor si impozitelor, ceea ce ar fi condus la un deficit fiscal mai mare.

Declinul exporturilor ar fi dus, automat, si la devalorizarea francului. Aceasta combinatie de schimbari monetare, fiscale si ale ratei de schimb valutar ar fi stimulat productia si crearea de locuri de munca, prevenind cresterea accentuata a ratei somajului, sunt de parere analistii de la Project Syndicate.

Dar, cand Franta a adoptat euro, cel putin doua din aceste metode au devenit imposibile: francul nu a mai putut fi depreciat in raport cu alte monede din regiune, iar rata dobanzii de politica monetara este determinata de Banca Centrala Europeana, ca si in restul tarilor din zona euro, pe baza conditiilor privind cererea in intreaga uniune monetara. Prin urmare, tarile cu probleme au la dispozitie doar doua metode: scaderea taxelor si impozitelor si cresterea cheltuielilor.

Desi acest lucru ar implica un deficit bugetar ridicat, aceste metode automate de stabilizare financiara sunt importante mai ales in prezent, cand tarile din zona euro nu pot folosi politica monetara pentru stabilizare.

Din pacate, multe tari din uniunea monetara au permis cresterea deficitului in vremurile bune din punct de vedere economic, nu doar cand cererea era in scadere. In alte cuvinte, datoriile acestor tari s-au majorat pe fondul deficitelor structurale, dar si ciclice.

Deficitele bugetelor structurale au fost facilitate, in ultimul deceniu, de indiferenta ratelor dobanzii de politica monetara din zona euro la diferentele dintre tari. Astfel, nu au fost reflectate nici imprumuturile excesive ale unor state.

Confesiunea Greciei din 2010, ca a declarat deficit fiscal mult mai mic decat cel real, a reprezentat trezirea la realitate a pietelor financiare, cauzand cresterea dobanzilor pentru obligatiunile mai multor state.

Cum se poate evita noua recesiune?

Summit-ul din Bruxelles, din decembrie 2011, era menit a preveni acumularea unor astfel de datorii, in viitor. Liderii de stat si de guvern au convenit, in principiu, sa limiteze deficitele fiscale, introducand aceste schimbari chiar in constitutii. Mai exact, au stabilit ca aceste deficite structurale sa nu depaseasca 0,5 la suta din PIB, cu penalizari importante pentru statele ale caror deficite totale depasesc 3%.

Inainte de summit-ul care va avea loc la sfarsitul lunii ianuarie, liderii politici incearca sa gaseasca modalitatea de a transcrie acea intelegere intr-un tratat. Insa nu este destul de clar daca amenzile pentru depasirea deficitului vor fi destul de usturatoare incat tarile cu probleme sa renunte la stimulii fiscali.

Mai inspaimantatoare este recenta plangere a Bancii Centrale Europene, conform careia regulile propuse nu sunt destul de stricte, este de parere Martin Feldstein, profesor de economie la Harvard si fost presedinte la Biroului National de Cercetare Economica din SUA.

Jorg Asmussen, membru al Consiliului de Administratie al BCE, a declarat ca ar trebui sa se permita trecerea peste un deficit structural de 0,5% din PIB doar in caz de "catastrofe naturale si situatii de urgenta".

Daca acest lucru ar fi adoptat, ar elimina ajustarile fiscale ciclice automate, ceea ce ar insemna intrarea intr-o spirala negativa, spre depresiunea economica.

De exemplu, daca cererea pentru exporturile franceze ar scadea, atat productia, cat si rata angajarilor din Frata s-ar diminua. Ar urma scaderea veniturilor din taxe si impozite si transferurile de fonduri, ceea ce ar determina trecerea peste nivelul de 0,5%.

Daca nu ar avea la indemana deficitul ciclic, ar trebui sa majoreze taxele si taia cheltuielile, ceeea ce ar reduce si mai mult cererea. Deficitul mai mare creat ar avea nevoie de si mai multe restrictii fiscale, fiind deosebit de greu sa fie gasita o iesire din acest cerc vicios.

In practica, insa, si noul tratat ar putea fi incalcat la fel de usor cum a fost incalcat si Pactul de Crestere si Stabilitate.

Lucrurile ar functiona mai bine daca s-ar face diferenta intre deficitul ciclic si cel structural si daca s-ar permite deficitele rezultate din stabilizarea automata. BCE ar putea juca rolul de arbitru, publicand estimari pentru cele doua tipuri de deficit.

Italia, Spania si Franta au depasit deficitul de 3 la suta din PIB, insa acestea nu sunt deficite structurale, iar pietele financiare ar fi mult mai bine informate si ar fi mai increzatoare daca BCE ar indica nivelul real al deficitelor structurale, care se afla in scadere, in momentul de fata.

Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul roman da cu o mana, dar ia cu doua, mai ales ca vrea sa creasca taxele din nou in 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#criza zona euro, #recesiune zona euro, #deficite zona euro , #zona euro