Ne asteapta crize in cascada, iar noi n-am invatat nimic din greseli. Ce-i de facut?

Autor: Ana Ilie
Duminica, 20 Iulie 2014, ora 18:01
7577 citiri
Ne asteapta crize in cascada, iar noi n-am invatat nimic din greseli. Ce-i de facut?

Lumea a intrat intr-o perioada de volatilitate redusa pe pietele financiare. In loc sa ne complacem, asteptand cu mainile incrucisate cascada de crize, care cu siguranta va veni, mai bine profitam de globalizare.

Aceasta perspectiva pare insa indepartata pentru Ian Goldin, director al Oxford Martin School, profesor de globalizare si dezvoltare la Universitatea Oxforg, care scrie, in Project Syndicate, ca liderii mondiali nu au invatat din crizele anterioare si nu vor lucra nici de aceasta data impreuna.

In ultimii 25 de ani, scrie Goldin, globalizarea rapida, sub impulsul schimbarilor tehnologice, a fost caracterizata de integrarea fizica si virtuala a economiei globale, inclusiv deschiderea pietelor globale. Toate acestea au dus la cea mai accelerata crestere a veniturilor si populatiei din istorie. Insa, cu toate ca globalizarea a creat oportunitati fara precedent, a dezlantuit si o forma noua de risc sistemic, ce ameninta institutiile politice si economiile nationale.

Riscul sistemic este intrinsec globalizarii. O deschidere si o integrare mai mare cresc in mod necesar potentialul pentru crize in cascada si o amplificare a socurilor, argumenteaza expertul.

Urmeaza o noua criza financiara? Masurile anuntate de Fed in SUA

Pe masura ce indivizii si societatile devin mai bogate, intra in contact mai strans unii cu altii, fie virtual, prin tehnologia de comunicatie, fie fizic, prin cresterea populatiei, urbanizare ci calatorii. In acelasi timp, cresterea consumului de produse precum mancarea, energia si medicamentele duce la sporirea efectelor secundare.

Spre exemplu, ingerarea unui antibiotic este o decizie individuala, dar cand miliarde de persoane iau acelasi antibiotic si producatorii de carne le utilizeaza pentru a-si spori eficienta, medicamentul devine deseori ineficient. Acelasi paradox se aplica si in cazul utilizarii energiei, spre exemplu, avand in vedere impactul distructiv al emisiilor de carbon. Aceeasi situatie se poate inregistra si in cazul produselor de baza precum alimentelor (productia lor poate avea consecinte majore asupra mediului) sau apei (avand in vedere rezervele limitate).

Urmeaza o criza a petrolului? Ce s-a intamplat cu cel mai mare zacamant al Siriei

Mai mult, continua Goldin, cresterea deschiderii si integrarii pietelor, sub impulsul schimbarilor tehnologice, exacerbeaza diviziunile intre societati. Cei care au ratat trenul globalizarii la inceput rareori il mai prind din urma.

In zilele noastre, cele mai urgente provocari, de la schimbarea climatica la infractiunile cibernetice, transcend granitele nationale si sunt dificil de gestionat. Toate aceste probleme au un efect de domino: o pandemie sau un atac cibernetic ce provoaca o criza politica sau financiara impun niste costuri disproportionate tocmaia supra celor care si le pot permite mai putin.

Desi riscurile sistemice generate de globalizare nu pot fi eliminate, ele pot fi atenuate, daca liderii lumii lucreaza impreuna si invata din greselile trecutului. Insa aceasta nu pare a fi o ipoteza valabila, scrie expertul. Politica nationala in tarile-cheie lasa in urma cooperarea, iar inegalitatea in crestere, la fel ca si fragmentarea sociala, fac dificila sarcina guvernelor de a lua decizii grele.

In acelasi timp, populatiile resping institutiile globale si regionale. Mai mult, lumea nu a invatat din cea mai severa consecinta a globalizarii de pana acum: criza financiara din 2008.

Criza bancara din Bulgaria trage un semnal de alarma. Care sunt riscurile pentru Romania

Desi este imposibila securizarea deplina a sistemului, reglementari potrivite si supraveghere eficienta ar fi putut preveni criza sau micsora impactul sau. Problema a fost ca bancile centrale, ministerele de Finante si organizatiile multilaterale precum FMI, pilonii retelei institutionale a economiei globale, nu au sesizat caracteristicile si efectele globalizarii.

Din acest punct de vedere, criza ar fi trebuit sa serveasca drept un semnal de alarma, motivand sectorul financiar, generatorii de politici si organizatiile multilaterale sa ia masuri de marire a stabilitatii sistemului. Toate aceste institutii par insa, acum, mai putin dispuse sa actioneze decat inainte de criza.

Nu este, asadar, surpinzator ca cetatenii obisnuiti se simt nesiguri pentru viitor si simt frustrare fata de guvernele lor, care nu i-au protejat de efectele globalizarii.

Dar retragerea puterilor nationale de la institutiile regionale si internationale nu va face decat sa adanceasca problema, intrucat va reduce capacitatea ghidarii tendintelor supra-nationale ce modeleaza viitorul lumii.

Pe scurt, mai multa cooperare, nu mai putina, este necesara pentru a gestiona complexitatea si integrarea in crestere a lumii.

Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă, Directorul Financiar al ONE United Properties, a participat la cea de-a treia ediție a Quarterly Report, din 6 martie, eveniment marca Ziare.com, alături de partenerul principal...
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Un mare combinat din România, deținut de un miliardar rus, face concedieri masive: ”Vom oferi locuri de muncă vacante”
Peste 80 din cei 186 de angajaţi ai combinatului de alumină Alum SA din Tulcea vor rămâne fără locuri de muncă, începând de luni, a anunţat, joi, 28 martie, subprefectul judeţului...
#criza economica mondiala, #criza globalizare efecte , #criza economica mondiala
Comentarii