Invitatii Ziare.com Andreea Paul: Rolul economiei romanesti in Piata Unica Europeana

Miercuri, 10 Octombrie 2012, ora 08:56 2320 citiri
Foto: Arhiva

Plasarea Romaniei pe orbita civilizatiilor europene este o idee cu puternice radacini in istoria poporului roman. "Ideea europeana" a fost sustinuta de catre Eugen Lovinescu inca din prima jumatate a secolului al XX-lea. Astazi, Romania se afla sub tirul unor viziuni anti-occidentale dictate de USL.

Nu trebuie sa ne temem. Fiecare punct de rascruce in calea UE a fost un pas inainte in procesul de adancire al integrarii. Este greu sa lansezi idei revolutionare, dar crizele grabesc acesti pasi. Finalizarea proiectului european prin crearea unei uniuni financiare, economice si politice trebuie aprobat de Consiliul European, adica si de Presedintele Romaniei. Nimeni nu ne forteaza.

Insa e drept, asa cum spune si vorba, ca romanului nu trebuie sa-i furi traista, ci este suficient sa mergi in urma lui, pentru ca si-o pierde singur. Concertul european poate suna bine si fara Romania, dar Romania nu poate sustine un concert solo in contextul actual al globalizarii.

Mai este putin si vom serba 20 de ani de Piata Unica Europeana. Desi avantajele pietei unice au fost gandite cu mult timp inainte, abia de la Tratatul de la Maastricht, intrat in vigoare in anul 1993, putem vorbi despre aceasta in termeni legitimi. Complicata, dar in acelasi timp ambitioasa, Piata Unica Europeana poate fi considerata una dintre cele mai mari atuuri ale UE. Fiecare tara participanta are de castigat.

Principiul este simplu: libera circulatie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalului si o singura regula pentru toti participantii. Totusi, in multe din aspectele esentiale, deseori intalnim nu o regula, ci 27. Ne confruntam cu diplome nerecunoscute, dificultati la angajare si chiar tarife de roaming. Daca ar exista o circulatie la fel de libera a fortei de munca ca in SUA, nu am asista la o rata a somajului de peste 25% in Spania.

In acelasi timp, vorbim despre decalaje semnificative intre statele europene. Criza a adancit problemele financiare si dezechilibrele macroeconomice in tarile mai slab performante. Tabloul unei Europe in mai multe viteze este in continuare mai real ca niciodata. In acest context, ne intereseaza viteza Romaniei si cat mai avem de recuperat pentru a pasi in ritmul tarilor europene performante.

Daca obiectivul este de a intra in zona euro, stam bine. Ne-am asumat ca tinta anul 2015 pentru adoptarea euro. Estimarile pe acest an ne spun ca vom indeplini 4 din cele 5 criterii, conform tabelului de mai jos.

Insa daca privim la mecanismul preventiv de monitorizare si de alerta pentru statele europene, aici apar primele semnale care atrag atentia ca Romania nu merge cu viteza maxima inspre Europa. Romania nu are dezechilibre macroeconomice interne. Se incadreaza in parametrii economici propusi. Insa sunt identificate doua potentiale dezechilibre externe si de competitivitate. Primul este deficitul de cont curent, ca medie a ultimilor trei ani, de -4,1% din PIB, usor sub limita inferioara a intervalului de variatie de -4% si +6%. Cel de-al doilea este pozitia investitionala neta de -63% din PIB care ne plaseaza dincolo de pragul maxim admis de -35% din PIB, conform figurii de mai jos.

Eficienta criteriilor de convergenta nominala stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ca principale conditii de aderare la zona euro, au fost zdruncinate de evolutiile economice din ultimii ani. Testul crizei a separat din nou tarile din UE: unele sunt in prima liga, cea mai performanta, altele se incadreaza clar in liga mai slaba.

Cea mai mare crestere economica in acest an este prognozata pentru Polonia, de 2,7%. Doua tari vor fi in stagnare (Belgia si Cehia), in timp ce PIB-ul altor 8 state (Cipru, Grecia, Italia, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania si Ungaria) va scadea.

In acest tablou sumbru al cresterilor economice lente, FMI a estimat o crestere economica de 0,9% in cazul Romaniei pentru acest an. USL nu a fost in stare sa cladeasca o crestere economica solida si nici macar sa consolideze fundamentele sanatoase stabilite de guvernele anterioare. Alianta pentru Romania Dreapta sustine ca o crestere economica de 1-2% pe an nu este multumitoare pentru Romania, care trebuie sa recupereze un decalaj important de dezvoltare si standard de viata fata de celelalte state membre ale UE. Ritmul cu care ne apropiem de restul tarilor europene trebuie sa fie cat mai mare, nu sa incetineasca.

Prin urmare, intrarea in zona euro nu ne garanteaza succesul. Cuvantul-cheie este "competitivitate". Abia atunci cand vom deveni competitivi, vom pasi in ritmul celorlalte tari europene. Reamintesc ca Estonia avea un PIB/locuitor la paritatea puterii de cumparare de 67% din media UE in anul 2011, cand a adoptat euro. Romania se situeaza la doar 49% din media UE in anul 2011.

Cele doua puncte procentuale castigate fata de anul anterior ne arata ca mai avem de asteptat peste 8 ani pentru a ajunge la nivelul la care a fost Estonia in momentul intrarii in zona euro. Sirul comparatiilor nu se opreste aici. Daca ne uitam la numarul de ore de munca pe saptamana, suntem cei mai harnici din UE. Romanii au avut anul trecut cea mai lunga saptamana de lucru din UE, de 41,3 ore, peste media UE de 39,7 ore. Insa lucram mult si prost. Ne situam pe ultimul loc in UE la productivitatea muncii, cu un nivel al productivitatii pe ora de aproape 43% din media UE, asa cum arata figura de mai jos.

Putem sa contribuim la cresterea competitivitatii Romaniei fiind noi insine competitivi. E timpul ca Romania sa se gandeasca la viitor si sa isi construiasca strategia pentru a avea succes pe Piata Unica Europeana. Reaminesc ca nemtii si-au stabilit ca obiectiv strategic pana in anul 2020 sa devina cea mai eficienta economie verde din UE, iar cehii sa ajunga al 5-lea cel mai puternic centru de cercetare si inovare din UE.

Potentialul Romaniei nu este suficient valorificat. Trebuie sa identificam directia clara spre care dorim sa ne intrebam. Din punct de vedere al avantajelor competitive, Romania poate deveni inima creativitatii Europei. Peste 7% din PIB este realizat in industriile creative din Romania si una din patru firme romanesti actioneaza in acest sector. In acelasi timp, Romania poate fi producator si furnizor regional de energii regenerabile la orizontul anului 2020.

Potentialul energetic ne pozitioneaza pe locul 10 ca cea mai atractiva tara din lume pentru investitii in energia eoliana si pe locul 13 pentru investitii in energia regenerabila, conform raportului ErnstYoung.

Lunile acestea se decide soarta UE pentru urmatorul Cadru Financiar Multianual 2014-2020. Romania trebuie sa actioneze acum. Alianta pentru Romana Dreapta declara ca modernizarea si dezvoltarea economica a tarii, modernizarea statului si folosirea deplina a avantajelor apartenentei la UE sunt modalitatile prin care va creste productivitatea, competitivitatea economiei si, prin urmare, standardul de viata al populatiei.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News