Fermierii solicita autoritatilor salvarea agriculturii romanesti: Vrem programe de investitii in piete de desfacere!

Dupa 30 de ani de lipsa de viziune pe termen mediu si lung in agricultura si in industria alimentara din Romania, a venit timpul pentru schimbarea orientarii programelor de investitii catre generarea de piete de desfacere pentru produsele agroalimentare romanesti, atrag atentia asociatiile si producatorii de alimente, intr-o scrisoare deschisa transmisa Presedintiei, Parlamentului, Guvernului si Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Semnatarii documentului sustin ca autoritatile nu au nicio reactie, "mai ales din partea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, institutie in care, astazi, pe langa ministru activeaza nu mai putin de cinci secretari de stat".

"Agricultura romaneasca traverseaza o perioada foarte grea, pe fondul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, care se suprapune peste o seceta fara procent in ultimii 30 de ani. In ciuda apelurilor disperate facute de fermieri si reprezentantii industriei alimentare, niciun Guvern, in afara de promisiuni, nu a luat cu adevarat masuri concrete pentru a aduce agricultura la locul pe care il merita. Agricultura Romaniei reprezinta baza aprovizionarii cu materie prima pentru industria alimentara. Astazi, cand vorbim despre nevoile agriculturii, despre o criza a alimentelor la nivel mondial, marile schimbari pe care le cerem de peste 25 de ani nici nu sunt luate in consideratie.

Nimeni nu ne asculta, nimeni nu doreste un dialog constructiv atat de necesar celor doua sectoare de activitate care pot produce hrana pentru populatia Romaniei si o cantitate mare pentru export (...) Dupa 30 de ani de lipsa de viziune pe termen mediu si lung, consideram ca a venit timpul pentru schimbarea orientarii programelor de investitii catre generarea de piete de desfacere pentru produsele agroalimentare romanesti", avertizeaza cele opt asociatii si federatii din domeniul agricol, semnatare ale scrisorii citate.

Potrivit documentului, in prezent, exista terenuri agricole distruse de seceta sau scoase din circuit prin deciziile multor consilii ale primariilor, "vandute ulterior dezvoltatorilor imobiliari".

"(...) Vorbim despre lipsa sprijinului financiar, vorbim despre problemele fermierilor care cultiva plante tehnice sau ale legumicultorilor, despre cei care se ocupa de zootehnie, despre dezinteresul pentru refacerea sistemului de irigatii. Nimeni nu face nimic, chiar daca subventiile noastre sunt mai mici decat ale colegilor nostri fermieri din Germania, Franta, Olanda etc., sau atunci cand migratia fortei de munca in tarile vestice se face fara nicio protectie. Cu totii ne plangem despre existenta acestor probleme in Romania si, mai mult, despre absenta unui program de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung, despre o interventie in situatia de criza din acest an, de toate acestea fiind responsabila intreaga clasa politica", se arata in apelul comun.

Grupul de Initiativa mentioneaza ca apelul transmis autoritatilor cuprinde o parte importanta de masuri ce trebuie discutate si luate imediat, printre care se afla: implicarea clasei politice intr-o campanie pentru sustinerea producatorilor romani in urmatorii ani; urgentarea finantarii infiintarii fermelor de reproductie in sectorul porc; urgentarea finantarii infiintarii fermelor de reproductie in sectorul pasare; acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol; continuarea reabilitarii urgente a sistemelor de irigatii si punerea lor in functiune; aprobarea in regim de urgenta a Legii Camerelor Agricole, precum si acordarea de credite fara dobanda pentru materia prima si salariile angajatilor din industria alimentara.

De asemenea, se solicita modificarea in regim de urgenta a Legii nr. 62/2011, republicata, Legea Dialogului Social, cu consultarea reprezentantilor patronatelor si sindicatelor de tip federativ. "Mediul privat nu mai poate avea reprezentativitate si nu mai poate incheia Contracte Colective de Munca, multe dintre prevederi fiind contradictorii, reprezentand motiv de refuz al negocierii drepturilor si obligatiilor angajatilor", sustin asociatiile de profil.

Reprezentantii fermierilor apreciaza ca este nevoie de sprijinirea sectorului bovine de carne printr-un program national de infiintare a fermelor, cu predilectie in zona de deal si munte utilizand, in acest fel, cele aproape 4,5 milioane hectare de pajisti. In plus, in viziunea acestora, sprijinirea sectorului ovine pentru comercializare pe pietele externe, inclusiv in viu si finantarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne in stare proaspata reprezinta o alta masura ce trebuie avuta in vedere.

"Interventia Guvernului pentru a pune capat abuzurilor practicate de supermarketuri. De exemplu, pretul carnii de pasare la poarta abatoarelor a scazut cu 30%, dar aceasta scadere nu se reflecta si la raft in supermarket; Acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol, in cuantum/valoare de 75% din valoarea pretului de cost al productiei, in baza standardului de cost; Stimularea, in mod expres, a sectorului de legume protejate in sere si solarii, atat pentru suprafetele existente prin masura de sprijin cuplat, cat si prin investitii pentru extinderea lor, in principal in forma asociativa; Stimularea suprafetelor ce produc materii prime destinate industrializarii, cu precadere pentru realizarea produselor din rosii", se arata in scrisoarea deschisa.

Pe lista masurilor si propunerilor se mai regasesc: sustinerea productiei interne de cartof pentru consum (ajunsa la sub 25.000 de hectare, in 2019), simplificarea legislatiei referitoare la munca sezoniera, promovarea unei legi pentru stimularea angajarii fortei de munca in agricultura, acvacultura, silvicultura, industria alimentara si cercetarea agricola (inclusiv pentru zilieri), prin acordarea unui sprijin financiar angajatorilor de pana la 35% din salariul mediu brut, in functie de calificare, respectiv stimularea productiei de sfecla de zahar si de zahar realizate in tara, pentru a reduce cheltuielile de valuta cu importurile de zahar.

"Implicarea intregii clase politice intr-o campanie pentru sustinerea producatorilor romani in urmatorii ani, trebuie sa se materializeze prin promovarea unui Memorandum care sa contina masuri pe termen scurt, mediu si lung, cu buget alocat anual, cu termene rezonabile de realizare. Cu totii gandim ca nu se mai poate asa si dorim sa tragem un semnal de alarma, poate in cel mai dificil moment pentru agricultura si industria alimentara romaneasca. Credem ca reprezentantii Ministerului Agriculturii si Guvernului si chiar Presedintele Romaniei, sunt acum convinsi ca aceste probleme nu mai pot fi amanate. Solicitam ca propunerile noastre sa devina o prioritate nationala. Vrem ca acest program sa fie agreat si aprobat de intreaga clasa politica, creandu-se astfel toate premisele pentru a produce alimente proaspete si sanatoase pentru romani si pentru export", se noteaza in document.

Scrisoarea deschisa este semnata de Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara Sindalimenta, Confederatia Asociatiilor Taranesti Agricole din Romania, Asociatia Fermierilor din Romania, Federatia Nationala a Cartofului din Romania, Organizatia Interprofesionala Nationala "PRODCOM Legume-Fructe" din Romania, Federatia Cultivatorilor de Sfecla de Zahar din Romania, Asociatia Tinerilor Fermieri Olt si Asociatia Fermierilor cu Investitii in Sectorul Suin - AFISS.

Semnatarii documentului a fost transmis celor doua Comisii pentru agricultura din Parlamentul Romaniei, Presedintiei, Parlamentului, Guvernului si Ministerului Agriculturii si au solicitat o intalnire cu ministrul Adrian Oros si participarea ministrului Finantelor Publice, pentru stabilirea unui calendar de reuniuni pe sectoare de activitate, in vederea finalizarii programului "Viitorul agriculturii si industriei alimentare romanesti".

Microsoft renunță la aplicația Teams în suita Office. Care este motivul

Microsoft a anunțat recent că va separa aplicația Teams de suita Microsoft 365, decizie luată pentru a evita complicatiile legale și pentru a oferi claritate clienților, conform...

Pierderile financiare uriașe pe care le suportă România pentru că nu face parte din Schengen terestru. „Trebuia să aderăm la 10 ani după intrarea în UE”

După eliminarea controalelor vamale aeriene și maritime cu Spațiul Schengen pentru România, la 31 martie 2024, a revenit în discuție subiectul pierderilor enorme suferite de transportatori,...