Economia va continua sa se redreseze modest in primul semestru al anului curent. Anuntul facut de BNR

Economia va continua sa se redreseze in primul semestru al anului curent, dar in conditiile unei incetiniri considerabile de ritm in trimestrul I, urmata de o accelerare modesta in trimestrul II, similar evaluarilor anterioare, potrivit minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 12 mai 2021.

"In ceea ce priveste perspectiva apropiata, s-a convenit ca activitatea economica va continua probabil sa se redreseze in primul semestru al anului curent, dar in conditiile unei incetiniri considerabile de ritm in trimestrul I, urmata de o accelerare modesta in trimestrul II, similar evaluarilor anterioare. Pe acest fond, datorita revenirii puternice a economiei in semestrul II 2020, la mijlocul acestui an este posibila recuperarea in mare masura a pierderii de PIB din trimestrul II 2020, dar si inchiderea completa a gap-ului negativ al PIB, au subliniat membrii Consiliului", se spune in minuta BNR.

Conform sursei citate, s-a apreciat ca incetinirea redresarii economiei din debutul anului a fost inegala din perspectiva componentelor cererii agregate si la nivel sectorial, in contextul evolutiilor mixte inregistrate in primele luni de cei mai relevanti indicatori cu frecventa ridicata. Astfel, comertul cu amanuntul si-a accelerat usor cresterea in termeni anuali in trimestrul I, iar vanzarile auto-moto au revenit consistent in teritoriul pozitiv ca dinamica anuala in intervalul ianuarie-februarie; totodata, serviciile prestate populatiei si-au cvasi-injumatatit contractia in termeni anuali, pe fondul relaxarii, cel putin temporare, a unor restrictii vizand sectorul HoReCa.

BNR mentioneaza ca, in schimb, volumul constructiilor a scazut usor in termeni anuali in ianuarie-februarie si dinamica productiei industriale s-a readancit in teritoriul negativ, concomitent cu temperarea cresterii comenzilor noi in industria prelucratoare, iar investitiile straine directe nete si-au prelungit declinul fata de perioada similara a anului trecut, desi exclusiv pe seama creditelor intra-grup.

Preocupante au fost considerate accelerarea cresterii in termeni anuali a deficitului balantei comerciale in primele luni din an, pe fondul reamplificarii mai evidente a dinamicii anuale negative a exporturilor de bunuri si servicii, precum si adancirea puternica a deficitului de cont curent fata de perioada similara a anului 2020 - inclusiv ca urmare a deteriorarii consistente a balantelor veniturilor -, insotita de inrautatirea accentuata a acoperirii acestuia cu fluxuri de capital autonom.

Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat ca economia va creste probabil in 2021-2022 sensibil mai alert decat s-a anticipat anterior, in ritmuri trimestriale comparabile cu cele din anii pre-pandemie. Acestea sunt asteptate sa se intensifice din trimestrul II 2021, pe fondul progresului vaccinarii si al relaxarii masurilor restrictive, precum si in contextul unei cresteri mai dinamice a economiei zonei euro/UE, dar si sub impulsul fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU presupuse a fi atrase incepand cu anul curent, de natura sa atenueze ori sa contrabalanseze impactul contractionist al consolidarii fiscale prezumate a se realiza gradual pe termen mediu.

S-a aratat ca evolutia face probabila reinversarea pozitiei ciclice a economiei in trimestrul III 2021, similar prognozei precedente, dar si o crestere ulterioara relativ mai alerta si la valori mai ridicate a excedentului de cerere agregata, chiar si in conditiile unei dinamici a PIB potential consistent revizuita in sens ascendent.

BNR precizeaza ca, desi mai ridicata decat in proiectia precedenta, dinamica asteptata a consumului privat - determinanta pentru cresterea economica previzionata -, ramane totusi pe orizontul prognozei vizibil inferioara mediei din anii anteriori pandemiei, in pofida efectului statistic major din acest an si al cererii reprimate ce se va manifesta probabil pe termen scurt, pe masura relaxarii restrictiilor de mobilitate. In schimb, in cazul formarii brute de capital fix este de asteptat un ritm sensibil superior mediei anilor 2016-2019 si, totodata, semnificativ mai inalt decat cel previzionat anterior, implicand un aport relativ mai mare la avansul economic, pe fondul volumului sporit de cheltuieli publice de investitii si al efectului lor de antrenare asupra sectorului privat, dar si ca efect al accesarii, mai ales in anul 2022, a unei parti insemnate din fondurile europene aferente programului Next Generation EU.

La randul sau, exportul net isi va reduce probabil mai consistent impactul contractionist in acest an, si foarte modest in 2022, in conditiile relativei dinamizari a cererii externe, concomitent cu cresterea mai solida a absorbtiei interne. Deficitul de cont curent va ramane totusi neschimbat ca pondere in PIB in 2021-2022, vizibil deasupra standardelor europene, inclusiv in contextul importurilor suplimentare asociate probabil reformelor finantate prin programul Next Generation EU, au semnalat unii membri ai Consiliului, exprimand ingrijorari legate de implicatiile evolutiei asupra structurii si costului finantarii acestui sold.

Incertitudinile asociate noii prognoze si riscurile astfel induse la adresa perspectivei inflatiei continua sa fie considerabile, au convenit membrii Consiliului, ele decurgand mai cu seama din evolutia pandemiei si a masurilor restrictive - mai ales in a doua parte a acestui an -, ce depinde in buna masura de aria de cuprindere si eficacitatea procesului de vaccinare, atat pe plan intern, cat si la nivel european si mondial.

O sursa importanta de incertitudini o constituie si gradul de absorbtie a fondurilor europene alocate Romaniei prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta, precum si a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au sustinut mai multi membri ai Consiliului, evocand exigentele noului program european si proiectul deocamdata nefinalizat al Planului national de redresare si rezilienta, precum si capacitatea institutionala si istoricul realizarilor Romaniei in acest domeniu.

In schimb, dinamica investitiilor ar putea beneficia de eventuala relocare in Romania a unor capacitati de productie retrase de companii europene de pe alte continente - in contextul planurilor de scurtare a lanturilor de productie -, conditionata insa de ameliorari interne in planul infrastructurii, al predictibilitatii cadrului legislativ si al digitalizarii economiei, au reiterat unii membri ai Consiliului.

Referitor la conduita viitoare a politicii fiscale, membrii Consiliului au subliniat din nou potentialele implicatii favorabile ale consolidarii bugetare initiate in acest an asupra dezechilibrului extern - ce se cere a fi corectat -, implicit asupra primei de risc suveran si a costurilor de finantare.

Persista totusi incertitudini in ceea ce priveste amploarea, viteza si instrumentele consolidarii bugetare pe termen mediu, au aratat membrii Consiliului, evocand procedura aflata deocamdata in derulare vizand Programul de convergenta 2021-2024. In acelasi timp, a fost evidentiata relativa ameliorare a executiei bugetare din primul trimestru, insa inclusiv pe seama unor efecte de baza si a incasarii unor obligatii fiscale amanate la plata, si s-au facut referiri la schimbarile de perspectiva ale unor variabile reale si nominale ale economiei fata de ipotezele constructiei bugetare, cu impact favorabil asupra dinamicii veniturilor bugetare, dar si la volumul ridicat al cheltuielilor bugetare cu un caracter permanent.

Potrivit minutei, in aprecierea unanima a membrilor Consiliului, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara si a ratelor dobanzilor la facilitatile permanente ale BNR. O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizeaza mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu corespunzator tintei stationare de inflatie de 2,5% a1 punct procentual, intr-o maniera de natura sa sustina redresarea activitatii economice in contextul procesului de consolidare fiscala, si in conditii de protejare a stabilitatii financiare.

S-a considerat, totodata, a fi necesara monitorizarea atenta a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.

Romania, printre campioanele Europei la deficit guvernamental

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023. România, in schimb, se numără printre ţările membre in...

Criza mondială lovește cu putere toate țările. Câți bani vom pierde întrece orice închipuire

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată...