Raport: Cand va reveni economia Romaniei la nivelul de dinaintea pandemiei de COVID-19. Previziunile pentru 2021 si 2022

Autor: Paul Barbu - Redactor
Miercuri, 20 Ianuarie 2021, ora 18:24
5289 citiri
Raport: Cand va reveni economia Romaniei la nivelul de dinaintea pandemiei de COVID-19. Previziunile pentru 2021 si 2022
Foto: Pixabay.com

Un raport trimestrial de analiza macroeconomica si strategie al UniCredit Bank a fost facut public.

Economia Romaniei ar putea reveni la nivelul de dinaintea pandemiei pana la jumatatea anului 2022, in urma unei cresteri a produsului intern brut (PIB) cu aproximativ 3,7% in 2021 si cu 5% in 2022, se arata intr-un raport trimestrial de analiza macroeconomica si strategie al UniCredit Bank. Cifrele mai iau in considerare si o contractie de circa 5,5% in 2020.

Consumul privat isi va reveni incepand din T2 2021, dupa ce rata somajului va atinge nivelul maxim in T1 2021. Investitiile vor fi dominate de cheltuielile cu infrastructura, sustinute de intrari mai mari de fonduri europene, care ar putea acoperi deficitul de cont curent.

Pentru 2021 se anticipeaza o scadere a deficitului bugetar pana la 7% din PIB, respectiv 4% din PIB in 2022, in conditiile in care datoria publica va ajunge sub nivelul de 50% din PIB pana in 2022.

De asemenea, anul acesta, cursul de schimb euro-leu s-ar putea muta in intervalul de tranzactionare 4,90-5,00.

Coalitie de guvernare cu termen de expirare cel mai devreme in 2022

"Coalitia de guvernare formata in urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020 include trei partide. Partidul National Liberal (PNL) este cel mai mare partid din coalitie, desi a pierdut alegerile in fata Partidului Social Democrat (PSD). Noul prim-ministru, Florin Citu, fost ministru de finante, este membru al PNL, iar USR-PLUS si Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR), parteneri in coalitie, au primit mandate de vice prim-ministri; presedintia Senatului a revenit, de asemenea, USR-PLUS", se mai arata in raport.

Potrivit raportului, este probabil ca aceasta coalitie sa se mentina cel putin pana in 2022.

"PNL si USR-PLUS nu isi pot asuma riscul unor alegeri anticipate. Pe fondul gestionarii deficitare a crizei medicale din 2020, popularitatea PNL ar putea scadea in continuare. In cazul in care ar fi organizate alegeri anticipate, ambele partide ar pierde teren in fata Aliantei pentru Unirea Romanilor (AUR), un partid de extrema dreapta care, in mod surprinzator, a devenit al patrulea partid ca marime din Parliament. Prioritatile noului guvern sunt limitarea efectelor pandemiei si relansarea economica", se mai arata in raport.

Pentru a diminua presiunea resimtita de sectiile de anestezie si terapie intensiva (ATI) si pentru a fi posibila o relaxare a restrictiilor, sunt necesare intensificarea testarii si anchete epidemiologice mai eficiente.

Analistii afirma ca este putin probabil ca vaccinurile sa ofere o rezolvare rapida a crizei sanitare, in conditiile in care capacitatile si personalul disponibile pentru activitatea de vaccinare sunt insuficiente, iar populatia este inca destul de reticenta. Pentru a incuraja imunizarea, comunicarea oficiala trebuie sa se imbunatateasca.

Relansare economica lenta

Principalul risc este ca relansarea economica sa fie mai lenta decat anticipeaza autoritatile.

"In 2020, guvernul minoritar al PNL a implementat un pachet de sprijin financiar diversificat, de dimensiune medie in comparatie cu tarile vecine, insa multe masuri au fost implementate cu intarziere din cauza ineficientelor birocratice. Acest lucru s-a reflectat in faptul ca Romania a avut in T3 2020 cea mai mica revenire dintre tarile din Europa Centrala si de Est (ECE) care sunt membre ale Uniunii Europene (UE)", spun autorii raportului.

Chiar daca economia a evitat la limita o contractie in T4 2020, cu restrictii limitate in pofida cresterii exponentiale a numarului de cazuri, lucrurile ar putea fi diferite in T1 2021 daca rata de incarcare a sectiilor ATI va creste peste 90%.

Conform documentului, in 2021, sprijinul anti-criza direct si indirect ar putea scadea la 3,1% din PIB de la aproximativ 5,7% din PIB in 2020.

In pofida mentinerii masurilor de sprijin pentru somaj tehnic si pentru munca part-time, economistii anticipeaza o majorare a ratei somajului la peste 6% in 2021, cu un al doilea val de concedieri probabil in T1 2021.

Acest lucru ar putea amana revenirea consumului pana in T2 2021. Cu toate acestea, intentiile de consum raman la un nivel ridicat, iar acest lucru se vede inclusiv in intentia consumatorilor de a accesa credite, asa cum este aceasta masurata de banci.

Astfel, consumul privat ar putea reveni la nivelul la care se situa inaintea crizei pana in T4 2021. Gradul ridicat de indatorare ar putea limita spatiul ramas pentru acordarea de credite garantate catre intreprinderi mici si mijlocii (IMM), care au atins un nivel de 1,7% din PIB.

Granturile pentru companii, acordate cu intarziere

Este probabil ca granturile acordate cu intarziere sa aiba un impact mai mare. Pe de alta parte, companiile cu cifra de afaceri de peste 20 de milioane de lei ar putea beneficia de o schema de garantare de aproape 0,4% din PIB din partea statului.

"Cea mai mare problema a companiilor romanesti este competitivitatea redusa, atat pe plan extern, cat si intern, in comparatie cu companiile importatoare. Leul supraevaluat este doar partial responsabil pentru acest lucru. Lipsa investitiilor din ultimii patru ani, determinata de modificarile fiscale (in special pentru investitorii straini), a condus la scaderea productivitatii, a marjelor si a numarului angajatilor din industrie, chiar si inainte de criza cauzata de COVID-19", noteaza analistii financiari.

Competitivitatea redusa a determinat o crestere a deficitului comercial in 2020. Acest lucru diferentiaza Romania de celelalte tari din Europa Centrala si de Est care sunt membre ale Uniunii Europene, unde exporturile au scazut mai putin decat importurile.

"Anticipam un reviriment limitat al productiei industriale in 2021-2022 si acest lucru doar in cazul in care cererea pentru masini si nave isi va reveni. Reducerea graduala a numarului de angajati din industriile manufacturiere cu valoare adaugata mica si restrictiile care afecteaza sectorul HORECA ar putea amana intoarcerea la nivelul de angajati de dinaintea crizei pana in anul 2023 sau chiar mai tarziu", se arata in raport.

Economistii sustin ca o alta prioritate a guvernului sunt investitiile si ca este foarte probabila o majorare a cheltuielilor pentru infrastructura co-finantate din fonduri europene.

Transferuri intarziate din bugetul UE aferent perioadei de programare 2014- 2020 si granturi aferente Planului european de redresare Next Generation EU (NGEU) asteptate incepand din a doua jumatate a anului 2021 vor contribui la cresterea economica, fara a influenta insa deficitul bugetar. Este probabil ca deficitul bugetar sa se reduca de la aproximativ 9,8% din PIB in 2020 pana la aproximativ 7% din PIB in 2021, diminuarea urmand sa continue spre 4% din PIB in 2022.

Crestere economica timida

De asemenea, acestia sustin ca exista posibilitatea ca deficitele sa fie mai mici in 2021-2022 daca economia isi revine mai repede. Drept urmare, datoria publica ar putea ramane putin sub 50% din PIB in 2022, pentru ca ulterior sa scada si, astfel, sa se mentina sub mediana datoriei publice a tarilor cu rating BBB. Ca atare, economistii anticipeaza ca agentiile de rating vor pastra ratingul suveran al Romaniei in categoria recomandata investitiilor.

"Estimam o crestere economica de 3,7% in 2021 si 5% in 2022, dupa o contractie de 5,5% in 2020. O revenire la nivelul dinaintea pandemiei este asteptata in prima jumatate a anului 2022. Evolutia slaba a exporturilor si a industriei manufacturiere, impulsul fiscal negativ din 2021 si contributia limitata din partea cresterii creditarii, in pofida conditiilor financiare mai laxe, vor impiedica un reviriment mai rapid", se arata in raport.

Evolutia modesta este probabila in special in cazul creditelor de investitii acordate companiilor, deoarece reluarea cheltuielilor de capital este de asteptat sa aiba loc doar dupa ce activitatea economica reincepe sa creasca.

"In schimb, creditele acordate pentru cumpararea de locuinte ar putea avea o evolutie mai buna, deoarece preturile locuintelor s-au ajustat foarte putin pe parcursul crizei sanitare. Locuintele raman accesibile, iar programul de garantare Noua Casa va sustine categorii diverse de clienti, prin stabilirea limitei maxime de pret la 140.000 de euro", se mentioneaza in raport.

Dobanzile pe termen scurt ar putea scadea sub 1,50% daca Banca Nationala a Romaniei (BNR) va reduce dobanda de politica monetara la 1% si diferenta dintre dobanzile ROBOR si dobanda de politica monetara va scadea sub nivelul de aproximativ 0,35 puncte procentuale din prezent.

O politica fiscala mai restrictiva si incadrarea inflatiei in intervalul de variatie tintit ar putea sustine conditiile monetare laxe in 2021-2022. La fel ca in fiecare an, BNR ar putea permite pietei sa majoreze intervalul de variatie pentru cursul de schimb euro-leu in preajma sedintei de politica monetara din luna februarie pentru a reduce partial supraaprecierea monedei nationale.

ANALIZA Cu cat s-a scumpit intr-un an cosul esential de alimente in Romania. Din 34 de produse analizate, doar doua s-au ieftinit

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Sony se pregătește să lanseze o versiune îmbunătățită a consolei PlayStation 5
Sony se pregătește să lanseze o versiune îmbunătățită a consolei PlayStation 5
Sony se pregătește să lanseze o versiune îmbunătățită a consolei sale de gaming, PlayStation 5 Pro, care ar urma să ajungă pe piață până la finalul acestui an. Noua consolă va...
Xiaomi se pregătește să lanseze modelul 14T Pro. Cu ce specificații vine
Xiaomi se pregătește să lanseze modelul 14T Pro. Cu ce specificații vine
Xiaomi se pregătește să lanseze modelul 14T Pro, o variantă mai accesibilă a seriei sale flagship, care promite performanțe de top cu mici compromisuri pentru a menține prețul accesibil....
#economia romaniei 2021, #deficit bugetar redus, #leu euro 5 lei , #stiri economice