De ce am luat de la FMI 20, nu doar 10 miliarde de euro? Explicatii de la BNR dupa un dosar penal la DNA

Imprumutul luat de Romania in 2009 de la creditorii externi a devenit subiectul unui dosar penal deschis de procurorii anticoruptie (DNA), pornit de la sesizarea unei persoane fizice, care a reclamat ca statul ar fi luat mai multi bani decat aveam atunci nevoie.

Insa cum explica Banca Nationala a Romaniei (BNR) de ce tara noastra a contractat suma de 20 de miliarde de euro si nu mai putin? In plus, ce s-a intamplat cu banii? Au fost folositi pentru a "umfla" profitul BNR, asa cum sustine reclamantul de la DNA?

Acesta ii acuza pe guvernatorul BNR Mugur Isarescu, pe presedintele de atunci Traian Basescu, pe premierul din acea perioada Emil Boc, dar si "alte persoane care vor fi identificate in cursul anchetei", ca ar fi incheiat un acord financiar care ar fi depasit nevoile reale ale tarii noastre.

De exemplu, reclamantul sustine ca, daca in loc de 20 am fi luat doar 10 miliarde de euro, atunci am fi platit mai putine dobanzi si banii ne-ar fi ajuns oricum. In plus, se mentioneaza ca angajatii bancii centrale au luat bonusuri substantiale "de succes" ca urmare a acestui acord.

In replica, Dan Suciu, purtatorul de cuvant al BNR, a precizat ca "toata lumea are acces la justitie, noi am lamurit despre ce e vorba in acel imprumut cu Fondul Monetar si suntem convinsi ca DNA va clasa cat de repede aceasta actiune", potrivit unei declaratii acordate Ziare.com.

Mai mult, el a tinut sa mentioneze ca decizia legata de imprumutul de la FMI, Comisia Europeana, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare se bazeaza pe niste studii facute de departamente intregi ale BNR.

A fost supradimensionat imprumutul de la creditorii externi sau nu?

O problema ridicata in sesizarea ajunsa la DNA este cea legata de supradimensionarea imprumutului. De ce am luat 20 si nu 10 miliarde de euro? Ei bine, raspunsul vine de la Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, intr-un articol postat pe blogul OpiniiBNR.ro.

El arata ca "dupa razboi multi viteji se-arata". Ideea de baza e urmatoarea: marimea imprumutului a fost decisa in urma unei analize ex-ante, in baza datelor disponibile la acea vreme. Evident, la 7 ani dupa aceea, imaginea e mult mai clara, insa era practic imposibil in 2009 sa prezici cu exactitate ce se va intampla in perioada de criza si dupa aceea.

"Nu este corect sa decizi pe baza unei estimari ex post in timp real, a fost gresita. Si, mai ales, nu poti face pe aceasta baza un proces de intentie. Cei care se ocupa cu estimari econometrice stiu ca exista asa numita problema a datelor recente (end-of sample problem). Aceasta inseamna ca datele disponibile sau estimabile in timp real au o calitate mai slaba decat datele ex post. Cu alte cuvinte, erorile de estimare facute cu datele din timp real sunt mai mari ca cele facute cu date ex post si sunt inevitabile. Asta se aplica oricui", a scris Lucian Croitoriu.

In plus, cantitatea de bani efectiv utilizata este dependenta de cantitatea de bani efectiv contractata. "Pentru ca s-a contractat un imprumut adecvat de mare, multi dintre cei care ar fi dorit sa-si mute banii in afara Romaniei au renuntat sa o mai faca. Din aceasta perspectiva, care este cea corecta, imprumutul a fost exact ceea ce trebuia", a punctat Lucian Croitoru.

Imprumutul de la creditorii externi a avut ca scop obtinerea profitului de catre BNR?

Iar referitor la ideea ca imprumutul de la FMI si ceilalti creditori externi ar fi avut ca scop obtinerea profitului pentru BNR, Dan Nitescu - director adjunct al Directiei buget si analiza financiara din cadrul BNR - arata ca, de fapt, banii de la creditorii externi au fost necesari pentru mentinerea la un nivel adecvat a rezervelor valutare ale tarii, "element fundamental pentru asigurarea credibilitatii Romaniei pe pietele financiare internationale, ceea ce a contribuit la asigurarea stabilitatii cursului de schimb si a stabilitatii financiare a tarii".

Intr-adevar, in rezervele valutare ale BNR au intrat sumele imprumutate de la FMI, dar acestea au reprezentat doar o parte din rezervele valutare.

C.P.

China folosește inteligența artificială pentru a influența alegerile din SUA

Potrivit unui raport recent publicat de Microsoft Threat Analysis Center (MTAC), atât China cât și Coreea de Nord intensifică eforturile de a influența procesul electoral din Statele Unite ale...

Elon Musk vrea să-i taxeze pe utilizatorii care postează și dau ”like-uri”

Elon Musk, cunoscut pentru abordările sale inovative și adesea controversate în tehnologie, a avut în vedere transformarea platformei de social media Twitter, acum redenumită X, într-un...