Cum motiveaza Comisia Europeana initierea procedurii de deficit excesiv pentru Romania: Majorarea pensiilor, luata in vizor

Vineri, 06 Martie 2020, ora 07:19
10368 citiri
Cum motiveaza Comisia Europeana initierea procedurii de deficit excesiv pentru Romania: Majorarea pensiilor, luata in vizor
Foto: Arhiva Ziare.com

Comisia Europeana a propus in aceasta saptamana Consiliului UE sa deschida procedura de deficit excesiv in cazul Romaniei pentru depasirea tintei deficitului bugetar de 3% din PIB, mentionand ca aceasta situatie nu este nici exceptionala si nici temporara.

In acest context, ministrul interimar al Finantelor Publice, Florin Citu, a transmis ca planul guvernantilor de la Bucuresti pentru reducerea deficitului bugetar a fost acceptat de institutiile de la Bruxelles. Astfel, ar trebui sa ajungem sub 3% pana la finalul anului 2022.

Pasii pentru declansarea procedurii de deficit bugetar excesiv

Pe 4 martie, Comisia Europeana a publicat un comunicat din care reiese ca primul pas pentru declansarea procedurii de deficit bugetar excesiv a fost facut.

"Comisia a propus Consiliului sa initieze o procedura de deficit excesiv pentru Romania si a adoptat o recomandare adresata Consiliului de stabilire a cerintelor de ajustare. Recomandarea propusa prevede ca Romania sa urmeze o traiectorie de ajustare durabila si credibila pentru a pune capat deficitului excesiv pana in 2022, cel tarziu.

Deciziile de astazi (4 martie 2020 - n.red.) se succed adoptarii Raportului Comisiei privind articolul 126 alineatul (3), in care s-a constatat ca Romania nu a respectat criteriul deficitului prevazut in tratat, fiind astfel justificata initierea unei proceduri pentru deficit excesiv. Comitetul economic si financiar a fost de acord cu aceasta evaluare in avizul sau din 24 februarie 2020", potrivit sursei citate.

Urmatoarea etapa consta in decizia Consiliului UE cu privire la existenta unui deficit excesiv in Romania si adoptarea recomandarii acestuia privind traiectoria de ajustare si termenul-limita la care Romania ar trebui sa puna capat situatiei.

Ulterior, propunerea de recomandare a Consiliului va fi discutata si adoptata in reuniunea Consiliului Afaceri Economice si Financiare (ECOFIN) din 17 martie.

Conform propunerii, Consiliul UE recomanda Romaniei sa inainteze masuri pentru iesirea din procedura de deficit excesiv pana in 2022, traiectoria de ajustare fiind de 3,6% pentru 2020, 3,4% pentru 2021 si 2,8% pentru 2022.

In tot acest timp, tara noastra va fi supravegheata astfel incat institutiile europene sa se asigure ca urmam planul stabilit.

Florin Citu a dat asigurari ca a trimis un set de propuneri pentru reducerea treptata a deficitului si ca acestea au fost deja aprobate de Executivul european: "In discutiile cu reprezentantii Comisiei Europene am subliniat angajamentul ferm al Guvernului Romaniei pentru o politica fiscala responsabila si sustenabila, dar si faptul ca reducerea deficitului ar trebui sa se faca intr-o maniera care sa nu puna in pericol cresterea economica", a declarat, miercuri, ministrul interimar al Finantelor Publice, Florin Citu.

Motivatia Comisiei Europene

Deficitul bugetar, un important indicator macroeconomic care reflecta sanatatea financiara a unui stat, apare atunci cand cheltuielile depasesc veniturile.

Potrivit Tratatului de la Maastricht, statele membre UE s-au angajat sa-si tina deficitul bugetar sub pragul de 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Reamintim ca Romania a mai trecut printr-o procedura de deficit excesiv, dupa criza din 2008-2009, care s-a incheiat in vara lui 2013.

Revenind in 2020, Comisia Europeana a publicat in februarie un raport care cuprinde situatia macroeconomica a tarii noastre din ultimii ani si motivele pentru care cere declansarea acestei proceduri.

"Romania a inregistrat un deficit general guvernamental (calculat pe baza metodologiei ESA 2010, sistemul conturilor europene - n.red.) de 2,9% din PIB in 2018. Conform Strategiei Fiscale, se preconizeaza ca ar fi crescut la 3,8% din PIB in 2019. Nivelul este astfel peste cel de 3% stabilit prin tratat", arata sursa citata.

Sectorul general guvernamental cuprinde subsectorul central, de stat, local si fondul de securitate sociala.

Comisia mai noteaza ca valoarea peste nivelul stabilit prin tratat nu este exceptionala, nefiind rezultatul unui eveniment neprevazut sau iesit din comun (cum a fost criza din 2008-2009) ori al unui recul economic.

De fapt, nici vorba de asa ceva. Cresterea PIB-ului este robusta, chiar daca ritmul incetineste. Prognoza de iarna a CE este de 3,9% crestere economica pentru 2019 si de 3,8% pentru 2020. In plus, Executivul european a tras de maneca in repetate randuri Romania, in ultimii ani in care tara noastra a fost guvernata de PSD, asupra riscului cresterii deficitului, dar autoritatile nu au luat masurile necesare.

"Prognoza de iarna a Comisiei arata ca deficitul va ramane peste nivelul de 3% in 2020 si 2021: 4,9% in 2020 si 6,9% in 2021. Avansul este cauzat intr-o proportie semnificativa de majorarea pensiilor din vara anului 2019 si de cea de 40% programata pentru septembrie 2020, precum si de o recalculare care ar trebui sa aiba loc in septembrie 2021.

In plus, intre decembrie 2019 si ianuarie 2020, autoritatile au adoptat noi scutiri de taxe (eliminareaa supraaccizei la carburanti si reducerea contributiilor sociale pentru lucratorii part-time, precum si renuntarea la unele taxe speciale pentru industria bancare si cea energetica) si dublarea alocatiei pentru copii (care ar trebui sa intre in vigoare din august 2020)", conform documentului.

Comisia mai remarca faptul ca exista niste discrepante intre cifrele prezentate de guvernanti in Strategia Fiscala in ceea ce priveste deficitul bugetar (3,6% din PIB in 2020 si 3,4% in 2021) si prognoza sa, din cateva cauze:

- estimarile privind evolutia macroeconomica sunt mai optimiste;

- estimarile privind cheltuielile cu bunurile si serviciile sunt moderat-optimiste, dar nu sunt in deplina concordanta cu masurile deja adoptate;

- Strategia Fiscala pare ca nu ia in totalitate in calcul impactul bugetar al majorarii pensiilor, in special in 2021 si dincolo de acest an;

- Strategia Fiscala nu ia in calcul impactul bugetar al reducerii taxelor si al dublarii alocatiilor.

"Sumarizand, deficitul planificat pe 2019 este peste referinta de 3% din PIB mentionata in Tratat, iar depasirea acestui nivel nu este nici exceptionala si nici temporara", mai arata sursa citata.

Totusi, CE mentioneaza ca stam bine la un alt indicator macroeconomic important, anume ca datoria guvernamentala nu depaseste 40% din PIB.

Ce sanctiuni riscam si ce masuri putem lua

De curand, Adrian Codirlasu, presedinte CFA Romania, a explicat pentru Ziare.com ca intrarea in procedura de deficit excesiv inseamna ca Romania va fi supravegheata de institutiile europene, ca sa duca deficitul bugetar sub 3% din PIB.

Cat timp ne aflam sub supravegherea institutiilor europene, nu vom fi sanctionati. Insa, daca dupa aceasta perioada deficitul nu va cobori sub 3%, Romania risca sanctiuni dure, chiar si taierea fondurilor europene.

"Autoritatile romane trebuie sa isi asume niste masuri in aceasta perioada, pe care sa le urmeze. Atata timp cat agream un plan si il urmarim, nu riscam nimic in aceasta perioada, doar ca vom fi supravegheati sa luam acele masuri.

Daca nu le luam, atunci pot recurge la sanctiuni, care pot insemna si taiere de fonduri europene. Dar doar in conditiile in care nu sunt luate acele masuri stabilite impreuna cu Comisia Europeana", ne-a explicat Adrian Codirlasu.

Astfel, pentru a reduce deficitul bugetar, Romania trebuie sa fie mult mai prudenta in ceea ce priveste cheltuielile publice, spune presedintele CFA Romania. Totodata, precizeaza el, este necesar sa crestem colectarile.

"Putem reduce deficitul, dar dureaza. Trebuie sa crestem colectarile, asta presupune informatizarea ANAF, informatizare care va dura cel putin un an, probabil ca apoi se vor vedea rezultatele, si cheltuieli publice mai prudente", sfatuieste Adrian Codirlasu.

Exista si riscuri pentru economie prin incercarea de reducere a deficitului. Insa, spune presedintele CFA Romania, acestea sunt mult mai mici decat cele pe care le genereaza un deficit crescut sau la nivelul la care este in prezent.

"Reducand cheltuielile publice, practic se reduce cererea publica. Automat asta se vede intr-o crestere mai lenta a economiei. Insa aceasta este solutia corecta de reducere a deficitului bugetar", a mai precizat Adrian Codirlasu.

Radu Scarlat (Bento) la Quarterly Report 3: ”Rezultatele din 2023 au fost un record pentru noi”
Radu Scarlat (Bento) la Quarterly Report 3: ”Rezultatele din 2023 au fost un record pentru noi”
Radu Scarlat, Director General & Președinte al Consiliului de Administrație Bento, a participat la cea de-a treia ediție a Quarterly Report, din 6 martie, eveniment marca Ziare.com, alături de...
Economia României mai face un pas spre media europeană și depășește Ungaria în termeni de PIB pe cap de locuitor
Economia României mai face un pas spre media europeană și depășește Ungaria în termeni de PIB pe cap de locuitor
România urcă o poziție în clasamentul european al produsului intern brut per cap de locuitor. Astfel, România depășește Ungaria și ajunge la 78% din media europeană, după o creștere cu...
#Comisia Europeana deficit excesiv Romania , #deficit bugetar