Cosmarul zonei euro si patania Argentinei

In conditiile in care tarile din Europa de Sud se confrunta cu o puternica criza financiara, s-a pus de nenumarate ori problema daca ar trebui sa renunte la moneda unica. Insa statele din zona euro ar trebui sa invete din trecut, de la Argentina, care a trecut printr-o situatie similara.

Somajul a ajuns in Spania la 27%, tinerii pleaca din Portugalia si Irlanda, iar unul din patru greci sustine ca nu are bani sa isi cumpere mancare.

In aceste conditii grave, liderii europeni sustin ca solutia o reprezinta masurile de austeritate, precum taierea cheltuielilor publice, scaderea salariilor si reducerea preturilor, conform Wall Street Journal.

Insa, la cum evolueaza lucrurile in prezent, ar putea dura cel putin un deceniu ca astfel de reforme sa functioneze si sa readuca statele mediteraneene din nou pe linia de plutire, potrivit unei analize realizate de Goldman Sachs.

In plus, in ciuda amplelor demonstratii de strada, populatia statelor din zona euro nu vrea sa renunte la moneda unica, peste 60% dintre italieni, greci si spanioli fiind impotriva iesirii tarilor din uniunea monetara, conform unui studiu al Pew Research Center.

"Dupa ce oamenii vor vedea ca nu exista luminita de la capatul tunelului, abia atunci vor fi mai deschisi la minte si vor incepe dezbaterile pe tema iesirii din zona euro. Iar dupa ce dezbaterile vor incepe, nu mai e decat un pas pana la luarea deciziei", sustine economistul britanic Simon Tilford, de la Centrul pentru Reforma Europeana.

Argentina, o lectie pentru zona euro?

WSJ aminteste ca un astfel de scenariu, care li se pare multora unul de groaza, s-a mai intamplat in trecut. In anii 1990, Argentina a renuntat la controlul monedei proprii, peso, si a fixat paritatea la 1-1 cu dolarul.

Lectia colapsului financiar, predata de Argentina - Ce poate sa invete Grecia

Decizia a domolit hiperinflatia, insa a permis si atragerea unor imprumuturi masive in dolari, care a dus la marirea salariilor si la cresterea costurilor firmelor.

Intocmai precum tarile sud-europene de azi, Argentina devenise extrem de necompetitiva, iar moneda locala nu putea fi depreciata prea mult pentru a face bunurile sale atractive pentru export.

In plus, Argentina a trebuit sa treaca prin multe suferinte pentru a deveni din nou competitiva.

"Deprecierea nu este o optiune", a precizat in acea vreme un economist al Bancii Mondiale, deoarece ar fi fost prea costisitoare.

Tehnic vorbind, Argentina putea sa se reintoarca cu totul la vechea sa moneda si sa nu mai foloseasca rata fixa de schimb valutar (de 1:1), insa marea parte a datoriei si a contractelor pentru investitii erau denominate in dolari, astfel ca acest scenariu parea unul sumbru.

Totusi, dupa trei ani de recesiune, populatia a decis ca nu se poate intampla nimic mai rau ca pana atunci, iar intr-o noapte din decembrie 2001, mii de argentinieni au iesit in strada. Efectele au fost devastatoare: Guvernul a cazut, statul a renuntat la planul de a-si fixa peso la paritate cu dolarul, a inghetat conturile bancare si s-a prabusit sub greutatea datoriilor suverane de 100 de miliarde de dolari si si-a declarat falimentul.

Lucrurile au inceput sa se redreseze incepand din 2003, cand a fost reluat exportul de autovehicule catre Brazilia, iar turismul s-a revigorat si el.

Salvarea a fost adusa de cresterea preturilor la produsele agricole, pe plan global, si asta pentru ca Argentina este un producator important de soia.

Argentina, modelul falimentului grecesc, in 2001 - Presa internationala

Este similara situatia Argentinei cu cea din zona euro?

Economia Argentinei s-a contractat cu 8% in cei trei ani de dinaintea revenirii pe crestere. Similar, pana la finalul acestui an, Italia si Portugalia vor inregistra o micsorare a PIB de 8%, Spania de 6% si Grecia mai mult de 23% fata de nivelurile maxime inregistrate pana in prezent, conform FMI.

In plus, politicienii europeni care se bazeaza pe popularitatea euro ar trebui sa se gandeasca ca mentinerea partitatii peso de 1:1 cu dolarul a fost apreciata de majoritatea argentinienilor fix pana in momentul in care s-au iscat revoltele care au dus la abandonarea acestei politici monetare.

WSJ noteaza, insa, ca Argentina, cu toate suisirurile si coborasurile, nu este un model pentru Europa, ci o poveste din care are multe de invatat despre precautie.

"In 2001, ministrul argentinian al Economiei a numit cursul de schimb fix ca fiind o chestiune permanenta. Insa, dupa o luna, acesta a disparut. In consecinta, cei care spun ca riscul iesirii din zona euro este de domeniul trecutului ar trebui sa ia considerare vremurile in care oamenii vedeau un regim al monedei ca fiind sacru, iar in ziua urmatoare aceiasi oameni l-au eliminat", au concluzionat jurnalistii de la WSJ.

Veste bună pentru șoferii de mașini electrice! Google Maps anunță noi funcții

Google Maps a anunțat introducerea unor noi funcții, dedicate în special utilizatorilor de mașini electrice. Îmbunătățirile vizează facilitarea accesului la informații despre stațiile...

În contra curentului european, românii s-au îndreptat în 2024 către mașinile diesel: Înmatriculările au crescut cu peste 31%

În timp ce la nivelul pieței auto europene înmatriculările de autoturisme diesel au înregistrat declinuri anuale de 10,6% în primul trimestru și de 18,5% în luna martie 2024, în România...