A venit randul liberalilor sa isi prezinte programul de guvernare pana 2024. Si, surpriza! Se asemana foarte mult, la promisiuni, cu cel al PSD. Si PNL, ca si PSD, promit majorari peste majorari la pensii si salarii, la alocatii, numar ridicat de crese si gradinite, construire si modernizare de spitale. Problema este ca economistii si realitatea financiara contrazic fiecare cifra pe care politicienii o scot la inaintare pentru a atrage voturi.
Liberalii ne asigura in programul lor de guvernare de pana in 2024 de cresterea nivelului de trai, care va fi asigurata de majorarea veniturilor salariale nominale nete cu un ritm mediu anual de circa 10,7% in perioada 2021-2024.
"Acest lucru inseamna ca salariului mediu net pe economie va ajunge in 2024 la circa 4.800 lei, in concordanta cu o crestere a castigului salarial mediu brut la 7.725 lei. In acelasi timp, politicile economice de dezvoltare aplicate vor asigura o inflatie in scadere temperata spre 2% la finalul anului 2024, apropiata de tinta BNR, ceea ce va duce la evitarea erodarii puterii de cumparare prin majorari de preturi", se arata in programul de guvernare liberal.
Mai mult, acestia spun ca vor asigura, in conditii de sustenabilitate economica, majorarea valorii punctului de pensie cu circa 46% la finalul anului 2024 fata de nivelul de 1.265 lei cat a fost in primele noua luni ale anului curent, inclusiv prin majorarea operata deja cu 14% in septembrie si cu inca o diferenta de circa 30 de procente in perioada 2021-2024.
"Programul de guvernare al PNL va sustine o crestere economica cu un ritm mediu anual de 5,6% in perioada 2021-2024 si cu o dinamica in accelerare peste 6,0% la finalul intervalului de prognoza, perioada in care se va realiza o absorbtie consistenta a fondurilor europene. In primul an al guvernarii liberale s-a luat in considerare continuarea masurilor de sprijin pentru mediul de afaceri, piata muncii, cresterea increderii populatiei, precum si interventiile in domeniul medical, care sa atenueze prelungirea efectelor pandemiei Covid-19", mentioneaza liberalii in program.
Potrivit lor, daca anul 2021 este marcat practic de recuperarea contractiei economice cauzata de masurile de lockdown aplicate la inceputul pandemiei pentru asigurarea sanatatii populatiei, fiind favorizat si de un efect de baza, incepand cu anul urmator, Romania va cunoaste o revigorare autentica, urmand o crestere sustinuta pe termen mediu.
"Mie mi se pare ca nimeni nu judecata aceste planuri ale politicienilor decat prin prisma alegerilor care vin peste cateva saptamani. Nu costa nimic sa promiti si sa fii optimist in privinta acestor planuri, dar ce se va intampla in realitate ramane de vazut. Explicatii se pot gasi intotdeauna, daca cineva le mai cere, pentru ca am vazut ca nu a luat nimeni punct cu punct programele partidelor sa vada ce si cat si-au indeplinit din cat au promis. Lumea tinde sa uite neimplinirile, se lauda realizarile si mergem mai departe", a declarat, pentru Ziare.com, analistul economic Aurelian Dochia.
Potrivit lui, daca este sa fim realisti dincolo de necesarul asta de infuzie de optimism pe care-l are acest plan de guvernare, noi trebuie sa fim prudenti pentru ca acum trecem prin una dintre cele trei mari crize prin care am trecut in ultimii 25 de ani.
"Suntem in mijlocul acestei crize, nu stim cand si cum se va termina, iar toate aceste prognoze optimiste, cu crestere de 4-5% a economiei pe an, trebuie luate cu multa prudenta. Aceste programe prezinta asteptarile populatiei, iar partidele raspund acestor dorinte. Ce sanse ar avea un partid care ar veni acum si ar spune "Trecem printr-o perioada grea. Nu credem ca se vor imbunatati lucrurile pana in 2025. Va rugam sa rabdati"?. Niciuna!", mai spune Dochia.
Daca ne referim la 2021, va ramane un an foarte dificil, si dupa parerea lui, atentia ar trebui sa fie pe situatia bugetului public, pentru ca in domeniul acesta se acumuleaza de la luna la luna o tensiune tot mai mare.
"Vom ajunge la un deficit care nu mai poate sa fie stapanit, iar problema este ca finantarea acestui deficit sa devina imposibila. Nu se stie ce se intampla si pe pietele internationale, pentru ca situatia este volatila si acolo, iar finantarea ar putea deveni imposibila. In acest caz, s-ar putea sa ajungem la ceea ce nu vrea sa auda nimeni: masuri de austeritate, adica taieri de cheltuieli, care daca nu vor fi voite, vor fi automate. Daca nu mai ai de unde sa platesti, treci la austeritate fara sa o declari", mai avertizeaza Dochia.
Aici este marea ingrijorare, spune analistul economic. Potrivit lui, daca aceasta problema a finantarii deficitului si a bugetului se dovedeste ca nu este foarte dificila, atunci cred ca directia ar trebui sa fie catre investitii pentru ca acestea au un efect cumulativ multiplicator in economie si ar fi de ajutor. Daca se merge pe directia cresterii salariilor si a pensiilor cu prioritate fata de alte obligatii bugetare, atunci sansele de redresare rapida scad.
Pe de alta parte, economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, crede ca problema majora a economiei Romaniei este deficitul bugetar.
"Ati vazut rectificarea bugetara, la rectificari deficitul a tot crescut si suntem acum la 9,1%. Estimarea noastra a fost de la inceput 9,5% si se pare ca estimarile oficiale se apropie de ce vedeam noi. Riscurile sunt chiar sa avem un deficit mai mare de 9,5%, date fiind ultimele evolutii la nivelul crizei sanitare si impactul lor in economie", a precizat reprezentantul Raiffeisen.
Acesta spune ca povara cheltuielilor publice este destul de mare, mai ales ca avem cheltuieli mari cu salariile si asistenta sociala.
"Salariile se apropie de 12% din PIB, fata de media europeana de 10%, in conditiile in care veniturile fiscale din Romania sunt de 27% din PIB, versus media europeana de 40% din PIB. In total factura sociala are un nivel foarte inalt, consuma cam toate veniturile din taxe si impozite", a mai afirmat economistul.
CITITI SI:
Ce impozite ar trebui sa creasca in Romania, in viziunea economistului sef al BNR
Iar... Vezi tot