Banca Centrala Europeana va actiona pe pietele financiare, asa cum a promis, incercand sa protejeze uniunea monetara pana cand politicienii isi vor coordona actiunile si vor conveni asupra masurilor necesare pentru o uniune politica stransa.
Totusi, planul anuntat de Mario Dragi nu va fi suficient pentru a salva zona euro. Ideea privind achizitiile de obligatiuni guvernamentale pe termen mediu este corecta din punct de vedere tehnic, dar are o baza economica subreda, sustine Larry Elliott de la The Telegraph.
BCE va folosi mijloacele de care dispune pentru a forta reducerea costurilor de imprumut pentru tarile aflate sub presiunea pietelor financiare. Draghi a invins astfel opozitia Bundesbank, un lucru considerat imposibil in urma cu cateva luni. Germanii au remarcat totusi ca planul ar putea fi foarte costisitor pentru Europa, in special pentru contribuabilii germani.
Totusi, BCE nu va actiona imediat, ci doar dupa ce tarile vor semna programele de ajustare structurala, iar acest lucru va dura. Cand programul de achizitii de obligatiuni va demara, BCE va inlatura bani din alta parte a sistemului suma pe care o va cheltui pe obligatiuni. Procesul, cunoscut sub denumirea de sterilizare, reprezinta o mica victorie pentru Germania.
Pietele financiare au crescut imediat dupa anuntul lui Draghi, insa analistii au inceput sa isi exprime indoielile cu privire la mecanismele planului si logica din spatele planului, chiar inainte ca presedintele BCE sa isi incheie discursul.
Acesta a evitat sa raspunda unor intrebari de tipul ce ar face daca Spania, de exemplu, ar accepta conditiile "stricte" pentru lansarea programului, dar ulterior ar decide ca acestea sunt prea dificil de implementat. In aceste circumstante, BCE ar vinde obligatiunile spaniole asumandu-si pierderi masive?
O problema si mai mare este gandirea economica din spatele planului. Potrivit Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, economia Italiei se va contracta cu 2,4% in acest an. In Spania, rata somajului este de peste 50% in randul tinerilor, bancile sunt strivite de greutatea imprumuturilor neperformante generate de criza imobiliara, iar iesirile de capital au atins o cota alarmanta. Economia Greciei este cu 20% mai mica decat in urma cu patru ani.
Planul de salvare presupune ca guvernele de la Roma si Madrid sa sacrifice in mai mare masura cresterea economica pentru a-si reduce costurile de imprumut. BCE pare sa creada ca reticenta investitorilor fata de Spania si Italia este cauzata de faptul ca acestea nu taie suficient de mult, suficient de repede. Dar motivul pentru care investitorii cer dobanzi mari din partea celor doua tari este tocmai ingrijorarea cu privire la impactul pe care recesiunea permanenta il va avea asupra sistemului financiar si asupra bancilor.
In concluzie, Draghi a cumparat putin mai mult timp pentru Europa si a facut acest lucru alimentand furia Germaniei. Daca planul da gres, raman putine lucruri pe care BCE le mai poate face.
1. Momirea populatiilor in organizatia numita UE sub umbrela... Vezi tot
Singura solutie = Dictatura ! Vezi tot