Cat de realiste sunt predictiile economice ale guvernantilor pentru 2012

Joi, 05 Ianuarie 2012, ora 22:36 2217 citiri

Cifrele macroeconomice pe care s-a construit bugetul pe 2012, precum si estimarile autoritatilor de la Bucuresti privind mersul economiei in acest an nu debordeaza de optimism, ci mai curand par a se ascunde in spatele unui paravan al prudentei.

O crestere economica de 2,1%, valoare pe care s-a construit bugetul pe 2012, poate parea o tinta inalta daca ne gandim cat de prost a mers economia in ultimii ani, dar ea nu este deloc departe de ceea ce s-a realizat in 2011, adica 2%, potrivit ultimelor estimari.

Andreea Paul Vass, consilier al premierului Emil Boc, considera ca o astfel de crestere este "tangibila", mai cu seama ca va fi sustinuta de "sectorul industrial cu potential de export, de sectorul serviciilor si de revenirea sectorului constructiilor, antrenat de investitii publice in infrastructura si constructia de locuinte".

Potrivit acesteia, sursele interne principale de crestere economica raman investitiile, a caror crestere reala pentru anul 2012 este estimata la 4,5%, si consumul, anticipat sa urce cu doua puncte procentuale.

Avansul de 4,5% anticipat pentru investitiile totale din economie se bazeaza in principal pe cresterea investitiilor publice, a caror valoare va spori anul acesta cu doua miliarde de lei, pana la 38,1 mld lei, echivalentul a 6,6% din PIB.

Din pacate, asteptarile pentru investitiile private nu sunt prea mari in 2012, acestea urmand sa se situeze in jurul nivelului din 2011, an in care, spre exemplu, investitiile straine directe (ISD) s-au situat la cel mai scazut nivel din ultimii zece ani.

Cresterea investitiilor publice este fara indoiala un lucru bun, dandu-se astfel atat un impuls economiei, cat si un mesaj pozitiv in randul investitorilor, deopotriva autohtoni si straini. Dincolo de bunele intentii cu care putem credita Executivul, nu trebuie uitat faptul ca 2012 este un an electoral, iar cresterea investitiilor publice, in lipsa unei transparente totale, ar putea lua drumul clientelei politice.

In alta ordine de idei, promisiunea majorarii investitiilor publice poate sa fie doar demagogie. Motive sa credem acest lucru gasim in discursurile lui Emil Boc din 2009, precedentul an electoral, cand premierul a vorbit obsesiv de cei "20% din banii tarii alocati pentru investitii".

O transcriere a unui astfel de discurs tinut de Emil Boc in 2009 poate fi gasit pe site-ul guvernului, chiar AICI.

Nu doar promisiunile de crestere a investitiilor publice ridica semne de intrebare, ci si estimarile privind consumul populatiei, pe care Andreea Paul Vass il vede crescand cu 2% in acest an, pe fondul majorarii salariului mediu pe economie cu circa 4,5 puncte procentuale si a mentinerii inflatiei in limita lui 3%.

Nici incurajarea consumului nu este rea pentru sustinerea cresterii economice, dar cat de sanatoasa este aceasta? Ce produse sau gama de servicii vor alimenta cresterea consumului? Va fi alimentata de bunurile si serviciile autohtone sau straine? Cresterea consumului va fi influentata de politici de creditare prudente? Fara raspunsurile la aceste intrebari, discutiile despre cresterea consumului, fie el si numai cu doi la suta, sunt inutile.

Nu in ultimul rand, o inflatie de 3% este perfect realizabila, statul avand suficient de multe parghii la indemana pentru a o tine sub control in conditii de piata fara prea mari tensiuni.

Dar componenta preturilor volatile in ipc este destul de mare, acestea putand fluctua semnificativ in conditiile unui an agricol prost sau a unor restrictii de export-import. Influente negative asupra inflatiei mai pot avea si evolutia pretului petrolului pe pietele internationale, care se reflecta mult mai repede decat ar fi firesc in pretul la pompa al carburantilor.

Discutile despre mentinerea inflatiei in tinta de 3% ar trebui legate si de stabilitatea cursului de schimb valutar, care ar putea inregistra fluctuatii mari in eventualitatea in care zona euro ar fi zguduita din nou in acest an.

O eventuala volatilitate ridicata a cursului de schimb ar putea influenta semnificativ exporturile tarii, unul din principalele motaore de crestere economica in 2011, iar o scadere a acestora ar diminua semnificativ sansele Romaniei de a atinge o crestere economica de 2,1% in 2012.

Semnele ca exporturile, preponderent realizate catre spatiul UE, si-au incetinit ritmul de crestere, inca de la sfarsitul anului trecut, au fost observate de guvernanti, care recunosc ca acesta este momentul oportun sa ne indrepam catre piete emergente, "unde oportunitatile sunt uriase".

Din nefericire, Romania a pierdut toate oportunitatile de a intra pe pietele mari, de la Turcia la Rusia, si in 2011, si in 2010 si in toti anii de dupa 1989. De ce s-ar schimba viziunea exportatorilor nostri chiar acum, dupa atatia ani in care s-a vorbit, mereu si mereu, despre acelasi lucru?

Romania, dupa cum s-a observat in ultimii ani, merge purtata de val, nu avem crestere economica pentru ca am facut noi ceva, ci pentru ca aceasta era tendinta la nivel regional sau global, nu ne-au crescut exporturile pentru ca am facut noi ceva, ci doar ne-am incadrat intr-un trend, nu am avut o productie agricola record pentru ca am facut noi ceva, ci pentru ca asa a fost sa fie in toata Europa, iar exemplele pot continua.

Tare imi e ca nu o sa facem nimic in acest an din cele cate se promit pentru a atinge cresterea de 2,1%, ci doar o sa lasam lucrurile sa mearga asa cum au mers in 2011. Doar ne-a mers bine, economia a crescut cu 2%.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News