A scăpat BNR inflația de sub control? De ce dobânda-cheie a fost majorată doar cu 0.25%

Duminica, 14 Noiembrie 2021, ora 09:15 2547 citiri
Banca Nationala a României FOTO BNR.ro

În ultima perioadă principalele economii ale lumii se confruntă cu o creștere neașteptată a inflației. Spre exemplu, în Germania inflația a ajuns la un maxim al ultimilor 29 de ani, în timp ce în SUA inflația a ajuns la o valoare fără precedent în ultimii 31 de ani. Romania nu face nici ea excepție. Ultimul raport asupra inflației produs de BNR anticipează că nivelul inflației recent raportat, de 7,6%, este doar un maxim temporar, având în vedere că în trimestrul doi din 2022 se va ajunge la un maxim de 8,6%. Ultima dată când am avut o valoare similară a fost în 2011.

„In acest conditii, cresterea de doar 0,25 de puncte procentuale a ratei dobanzii-cheie, pana la 1,75%, a fost privita cu mare dezamagire de actorii si observatorii pietelor financiare din Romania. Contextul sugera o abordare cu mult mai indrazneata. La fel de indrazneata ca cea a bancilor centrale din regiune, care au avut cresteri cu mult mai semnificative: 0,75 puncte procentuale in Polonia sau cu 1,25 puncte procentuale in Cehia”, scrie economistul Radu Crăciun într-o analiză pe blogul său.

Acesta subliniază că există o paralelă cu criza financiară precedentă atunci când, cu valori ale inflației similare cu cele de azi, dobânda cheie ajungea chiar și la peste 10%.

„Un prim argument invocat de cei care se asteptau la o crestere mai semnificativa este raportarea la anul 2011. In acel moment, la o inflatie de peste 8%, dobanda-cheie era de 6,25%. Ironia este ca exact acel moment explica foarte bine atitudinea BNR de astazi. Asta pentru ca dobanda de 6,25% a ramas neschimbata din iunie 2010 pana in octombrie 2011 in pofida puseului inflationist mentionat mai sus. Explicatia rezida in faptul ca atunci, ca si acum, inflatia ridicata nu avea o cauza legata de cerere, ci una mai degraba legata de oferta: TVA, preturi administrate, accize.

Deci putem considera ca si astazi BNR ramane consecventa ideii ca inflatia pe parte de oferta merita tratata cu retinere fiind mai degraba un fenomen temporar. Pe de alta parte, daca ne uitam la 2008, un alt an in care inflatia a sarit de 8,5%, atitudinea BNR a fost cu totul alta. Era o inflatie indusa de supraincalzirea economiei, alimentata fiind de un consum excesiv. Din acest motiv, cresterea dobanzii de politica monetara nu s-a lasat asteptata. Daca in decembrie 2007 dobanda-cheie era 7,5%, in august 2008 ea ajungea deja la 10,25%”, subliniază Radu Crăciun.

Economistul susține că, în comparație cu țările din jur, deficitul bugetar al României în 2020 a fost cu aproximativ 2 puncte procentuale mai mare, și un proces de consolidare fiscală va acționa în cazul României ca o frână mai puternică pentru creșterea economică.

„Ceea ce ne duce la principalul element de impredictibilitate cu care se confrunta BNR-ul. După un an în care a considerat ajustările fiscale că fiind dezamăgitoare, cum vă arata 2022? Pentru că evitarea unei alunecări în stagnare economica presupună un dozaj corelat al politicilor fiscale (guvern) și monetare (BNR).

Or așa cum rezultă din raportul inflației, BNR deja își manifesta preocuparea pentru semnalele de încetinire economica. Iar motive sunt suficiente că ea să continue și în 2022 având în vedere erodarea puterii de consum prin creșterea ponderii utilităților, creșterea costurilor de producție pentru companii, la care ar trebui să se adauge și stagnarea cheltuielilor bugetare. Să nu uitam că Romania vă trebui să își micșoreze deficitul bugetar cu 2 puncte procentuale pe an în următorii doi ani pentru a intra sub limita de 3% conform angajamentului luat. În anul unei creșteri economice excepționale precum 2022 ajustarea a fost mai mica… O creștere bruscă a dobânzilor de către BNR, adăugată peste toate aceste evoluții constrângătoare pentru economie, rișca să încetinească sever economia. Că să nu mai vorbim de evoluțiile încă incerte ale pandemiei”, arată Radu Crăciun.

BNR a majorat dobânda cheie la 1,75% pe an

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât marţi majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 10 noiembrie 2021, şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară, informează banca centrală.

Totodată, s-a decis extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ą0,75 puncte procentuale, de la ą0,50 puncte procentuale. Astfel, începând cu 10 noiembrie 2021, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se majorează la 2,50% pe an, de la 2% pe an, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1% pe an.

Ca al BNR a menţinut, marţi, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Este a doua majorare a dobânzii cheie din ultima lună după ce, în 5 octombrie, BNR a anunţat creşterea acesteia la 1,5% pe an. Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a acestui an când Consiliul de Administraţie al BNR a decis reducerea ratei de la 1,50% pe an, la 1,25% pe an.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului ţintei în luna septembrie, urcând la 6,29%, semnificativ peste nivelul prognozat, de la 5,25% în august şi 3,94% în iunie.

„Ca să aibă impact în economie, BNR ar mai trebui să majoreze dobânda la 2,5%”

Banca Naţională a României ar trebui să majoreze dobânda de politică monetară de încă patru ori cu câte 0,25 puncte procentuale, la 2,5%, pentru a avea efect în economie, a declarat, joi, Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

"Referitor la politica monetară, ultimul sondaj al CFA România, spuneam acolo că ne aşteptăm la cel puţin două majorări în următoarele 12 luni. Prima a venit repede. Ce cred că a determinat BNR să înceapă mai devreme decât a anticipat majoritatea pieţei a fost faptul că ne aşteptăm la efecte de runda a doua creşterii preţurilor la energie şi aveau capacitatea să influenţeze anticipaţiile inflaţioniste. Cred că acesta a fost motivul principal, a lupta cu anticipaţiile inflaţioniste.

Însă acest 0,25 pp este practic doar un semnal că Banca Centrală este preocupată de inflaţie. Ca efectiv să aibă impact în economie şi să reducă rata inflaţiei....vor trebui măcar încă patru majorări, deci să meargă de la 1,5% la 2,5%, ca să aibă un impact vizibil asupra economiei", a declarat Adrian Codirlaşu, la conferinţa "Pandemia continuă: România Încotro? Cum rezistă economia românească în pandemie", eveniment organizat de Oxygen Events cu sprijinul Asociaţiei Române a Băncilor, dedicat Ecosistemului Antreprenorial.

El a spus că BNR nu a luat decizia mai devreme deoarece a vrut să vadă că nu este o inflaţie temporară. Adrian Codirlaşu a explicat că prim măsurile pe care le ia BNR nu poate influenţa toate preţurile, inclusiv pe cele la energie. Următoarea majorare de 0,25 pp a dobânzii de politică monetară ar putea avea loc în noiembrie.

Potrivit reprezentantului CFA România, în ceea ce priveşte cursul de schimb, anticipaţiile organizaţiei sunt de depreciere a monedei naţionale în raport cu euro.

"Vedem o recuperare a economiei româneşti faţă de scăderea de anul trecut. Dacă ne uităm la ultimele anticipaţii ale CFA România creşterea economică în acest an va fi în jur de 7 puncte procentuale. Aici, că tot vorbeam de pandemie, aş adăuga un risc, riscul de un val patru greu. După cum vedem acum probabil este cel mai greu val de până acum din punct de vedere medical. Dacă ne uităm la numărul de decese am ajuns în top trei la nivel global", a spus Adrian Codirlaşu.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Scrie pe Ziare.Com