BNR anunță încetinirea puternică a creșterii economice în 2023: Economia României, victima dezechilibrelor structurale

Banca Națională a României prevede o reducere semnificativă a creșterii economice în 2023, pe fondul contractării consumului privat.

În ciuda luptei guvernanților de a crește investițiile directe în economia autohtonă, consumul gospodăriilor va rămâne principalul determinant al avansului economic.

Dezechilibrele macro-economice se vor păstra în aceste condiții, nivelul deficitului comercial și al deficitul de cont curent determinându-i pe reprezentanții BNR să se arate foarte îngrijorați de evoluțiile viitoare.

Fondurile europene, cheia avansului economic

După ce s-a temperat doar ușor în anul 2022, creșterea economică este așteptată să decelereze semnificativ în 2023 – în contextul costurilor ridicate cu energia și al prelungirii războiului din Ucraina, precum și pe fondul conduitei politicii monetare și al consolidării fiscale, apreciază membrii Consiliului de Administrație al BNR, în cea mai recentă Minută a ședinței de politică monetară.

Există perspective ca avansul economic să se revigoreze în 2024 ceva mai vizibil decât se anticipa anterior, dar numai în condițiile accelerării atragerii de fonduri UE, inclusiv a celor aferente instrumentului Next Generation EU – PNRR.

Astfel, o proporție foarte mare din creșterea PIB – sensibil superioară celor din anii precedenți – va fi generată probabil și de formarea brută de capital fix.

Dinamica formării brute de capital fix (a investițiilor directe) este așteptată să scadă semnificativ în 2023, dar să rămână în următorii doi ani deosebit de înaltă din perspectivă istorică, în condițiile atragerii unui volum însemnat de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale suprapuse și PNRR, de natură să susțină investiții publice cu efecte de antrenare în sectorul privat, dar într-un mediu grevat încă de incertitudini și costuri ridicate, precum și de condiții financiare înăsprite.

Consumul privat rămâne baza

Principalul determinant al avansului PIB va rămâne însă cel mai probabil consumul privat.

În condițiile decelerării puternice a creșterii acestuia în 2023, îndeosebi pe fondul inflației încă ridicate și al ratelor mărite ale dobânzilor la creditele și depozitele populației, precum și în contextul evoluțiilor de pe piața muncii și al incertitudinii induse de prelungirea războiului din Ucraina, încrederea consumatorilor va fi însă puternic afectată.

Exportul net va continua probabil să exercite un impact contracționist în următorii doi ani, dar în scădere progresivă, în condițiile unei decelerări relativ mai pronunțate a creșterii volumului importului, față de cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii.

Prin urmare, deficitul de cont curent, exprimat ca pondere în PIB, va cunoaște probabil doar corecții ușoare în 2023 și 2024, rămânând considerabil peste standardele europene, evoluții considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflației, costurilor finanțării externe și, în final, a sustenabilității creșterii economice.

România, a șasea cea mai scumpă energie electrică pentru consumul casnic din UE, calculat la standardele puterii de cumpărare

România a raportat în a doua parte a anului trecut un preț la energie electrică pentru uz casnic de 19,1 euro la 100 kWh, între ultimele cinci cele mai reduse din UE. Pe de altă parte,...

Un nou scandal pentru Guvern. Damen a dat in judecata Romania la o curte internationala de arbitraj

Premierul Marcel Ciolacu confirma faptul ca olandezii de la Damen au dat in judecata Romania, aratandu-se in acelasi timp optimist in ceea ce priveste rezolvarea pe cale amiabila a disputelor...