Austeritatea nu functioneaza. Ce trebuie facut?

Europa se afla la o rascruce de drumuri, liderii din diverse tari afectate grav de criza schimbadu-si radical pozitia fata de combarea crizei prin austeritate.

Noul premier italian, Enrico Letta, a declarat ca "austeritatea nu mai este suficienta". Un document confidential al Partidului Socialist din Franta, ajuns in presa, o acuza pe Angela Merkel, cancelarul german, de "intransigenta egoista" pentru insistenta asupra austeritatii.

Premierul spaniol, Mariano Rajoy, a hotarat unilateral sa renunte a tinta de deficit bugetar pentru urmatorii doi ani si exclude posibilitatea aplicarii de noi masuri fiscale. Nu in ultimul rand, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, spune ca austeritatea a atins limitele acceptarii sociale si politice.

Chiar daca protestele fata de austeritate sunt reale, dezbaterea pe aceasta tema este falsa, sustin analistii citati de Wall Street Journal. Campania anti-austeritate se bazeaza pe presupunerea ca raspunsul zonei euro la criza a reflectat alegerile liderilor politici, iar acestea au dat gres.

Adevarul este, insa, ca economia din zona euro este determinata nu de teorie academica, ci de presiunea pietelor financiare. Pentru tarile periferice ale zonei euro, care au costuri imense de creditare si depind de ajutorul international, consolidarea fiscala nu a fost o alegere, a fost o necesitate. In acelasi timp, tarile din inima uniunii monetare au inteles ca increderea pietelor financiare nu trebuie considerata un drept dat.

In prezent, presiunea pietelor financiare pentru reducerea deficitelor bugetare a scazut usor, in mare parte datorita promisiunii Bancii Centrale Europene de a cumpara obligatiunile din tarile care au fost de acord cu pachetul de sprijin financiar. Astfel, costurile de imprumut ale acestor tari a scazut semnificativ, chiar daca economiile lor au continuat sa se deterioreze.

Ce ar trebui sa faca guvernele?

Potrivit unei analize semnate de faimosii economisti Kenneth Rogoff si Carmen Reinhart, o datorie guvernamentala de peste 90 la suta din produsul intern brut dauneaza grav economiei.

In ultima estimare economica, Fondul Monetar International citeaza alte sase analize in care s-a ajuns la aceeasi concluzie, dintre care una apartinand laureatului premiului Nobel pentru economie Paul Krugman. Astfel, scopul factorilor de decizie este sa invete lectiile de la tarile care au scapat de capcana datoriilor ridicate.

In prezent, trecem printr-o era de inovatie tehnologica similara sfarsitului secolului 19, sustin analistii. Esecul Europei in a profita de oportunitatile create de acest val si lipsa cresterii sustenabile in tari precum Italia demonstreaza slabiciunile sistemului economic european.

Problema din zona euro este faptul ca liderii politici au permis ca reformele structurale vitale necesare pentru restaurarea cresterii economice sa fie confundate in dezbaterea publica cu ajustarea fiscala specifica austeritatii. Astfel, diverse grupuri de interese au putut sa se dea drept populisti si sa puna frana reformelor.

Separarea celor doua probleme este o prioritate. Nu conteaza prea mult daca tarile au un an sau doi ani la dispozitie pentru a reveni la un nivel al datoriei sustenabile, iar actorii din pietele financiare nu isi fac griji din acest punct de vedere.

Conteaza cu adevarat aplicarea reformelor structurale. Insa, din punct de vedere politic, acestea sunt si mai dificil de realizat decat consolidarea fiscala.

Prin urmare, Spania, Italia si Franta, in primul rand, precum si alti lideri europeni care se pronunta impotriva austeritatii, ar trebui sa reduca reglementarea excesiva, birocratia, sa creeze programe pentru recalificarea fortei de munca, sa imbunatateasca sistemul educational si sa asigure finantarea pentru domeniile in crestere, prin restructurarea sistemului bancar.

Daca zona euro va profita de aceasta perioada de calm, castigata datorita masurilor BCE, pentru a efectua reforme structurale, uniunea monetara are sanse sa isi revina. Insa, daca nu vor aplica reforme de frica faptului ca nu vor mai fi votati, aceasta perioada de calm nu va dura prea mult si o noua criza va lovi regiunea.

Xiaomi a lansat pe piața din România noua tabletă Xiaomi Pad 6S Pro 12.4. Cu ce specificații vine

Xiaomi a lansat pe piața din România noua tabletă Xiaomi Pad 6S Pro 12.4, un dispozitiv care promite un display excepțional și care este disponibil la precomandă până pe 28 aprilie prin...

Microsoft a dezvăluit Phi-3 Mini, inteligența artificială care poate rula direct pe un smartphone

Microsoft a dezvăluit Phi-3 Mini, o versiune simplificată a modelelor de inteligență artificială, adaptată pentru dispozitive cu putere de procesare redusă, precum smartphone-urile și...