Am sperat, pentru o saptamana, ca vom fi noua Olanda. Se pare ca vom ramane tot Romania...

Autor: Petrisor Peiu - analist
Sambata, 06 Octombrie 2018, ora 13:00
24843 citiri

"Восток- дело тонкое/Vostok- delo tonkoe" -"Orientul e o treaba delicata"

soldatul Suhov cu replica celebra din filmul Белое солнце пустыни

(Beloye solntse pustyni, Soarele Alb al Desertului)

Poate cineva inca se mai intreaba de ce olandezii pot sa castige minimum 65% din valoarea gazului extras (90% in cazul celui off-shore) si noi nu putem lua mai mult de o sesime, maxim o cincime? Poate cineva se mai intreaba de ce olandezii pot castiga mult mai mult dintr-un gaz aflat la aceeasi adancime cu al nostru si cu putere calorica mai mica? Intrebati-va atunci de ce politicienii nostri sunt avocatii companiilor petroliere si nu aparatorii intereselor propiilor votanti.

Fundalul vietii publice din Romania este ocupat de uriasa masina de propaganda care cere o lege umilitoare repede-repede, fara niciun fel de dezbateri si de transparenta, ca altminteri vor triumfa rusii cei temuti. Intr-o reeditare de prost gust a anilor 50, orice incercare de a cere transparenta si dezbatere este etichetata ca influenta ruseasca.

Asa cum detinerea unei case sau a unei gaini, recitarea unei poezii de Eminescu sau Goga era automat considerata "manifestarea elementelor dusmanoase, imperialiste", asa si acum daca intrebi ce rezerve are Romania sau cati bani va castiga statul din asta devii unealta Moscovei. Ei, si cine credeti ca plateste comunicate, studii si alte "comunicari publice"? Pai Asociatia Romana a Concesionarilor Offshore din Marea Neagra, unde sunt membri de frunte atat gigantul rusesc Lukoil, cat si firma austriaca OMV, cea care recent anunta investitii de 500 milioane Euro in cel mai rusesc proiect cu putinta al "dusmanului" Gazprom, conducta Nord Stream 2!

Partea comica este ca presedintele respectivei asociatii, un anume Dan Rosu, a lucrat (tineti-va bine!) tocmai la Lukoil. Partea tragica este ca tot austriecii de la OMV au inchis cea mai mare parte a petrochimiei romanesti si a doua cea mai mare rafinarie romaneasca, de am ajuns acum sa ne uitam cum vom extrage un gaz predestinat petrochimiei maghiare sau austriece...

Desi zacamantul de gaz natural din Marea Neagra este cea mai mare avutie din Romania si cea mai mare afacere din istoria noastra, tot ceea ce se intampla legat de acesta sta sub semnul bascaliei, neseriozitatii, improvizatiei si incompetentei. Apogeul unui comportament iresponsabil fata de viitorul intregii tari a fost atins saptamana aceasta, cand a avut loc mult-asteptata inclestare pe marginea legii off-shore.

Nu s-a invrednicit nimeni sa puna pe masa niciun studiu, nicio informatie, nimic. A venit doar un preaputernic si plin de el specialist in presedintii de comisii sa impuna niste cifre transmise de la cabinetul 1. Cu aroganta marelui expert, acesta se rasteste la tara de cinci zile ca nu-i inghite pe nemestecate cifrele extrase cu greu de sub mustata bucuclasa a Liderului Suprem. Pai cum sa il credem, pe cuvant de pionier? Sau poate "jura pe rosu"? Oricum aici nu vorbim aici de vreo mare expertiza tehnica, ci de bun-simt si, mai ales, de buna credinta.

Daca adancimea la care s-a gasit gazul in Marea Neagra este aceeasi ca in cazul olandez (3.000 m), puritatea sa nu a fost dezvaluita public (se pare insa ca ar depasi 90%) iar cantitatea estimata este cel mai bine pazit secret al Romaniei contemporane, pe piata circuland cifre foarte diferite. Daca studiul "Contributia proiectelor de explorare si productie a hidrocarburilor din Marea Neagra la dezvoltarea economiei romanesti" vorbeste despre o estimare a zacamintelor de la Marea Neagra de 170 miliarde mc, ministrul de finante al tarii vorbeste de o cantitate de 3 ori mai mare: ministrul a mentionat ca interesul din partea companiilor private exista deoarece este un zacamant confirmat in Marea Neagra de circa 500 de miliarde de metri cubi de gaze, o mare parte in perimetre deja concesionate, iar alta parte in alte zone. "Vorbim de cantitati certe".

Daca n-am sti usurinta cu care vorbesc unii politicieni, ar trebui sa il credem pe ministrul de finante. Un ministru care a lipsit nemotivat, de altfel, de la dezbaterea din Parlament privitoare la Legea off-shore. Dezbatere care a fost mai mult o simulare, cu PSD-istul din capul mesei scotand din manseta niste cifre, nu se stie cum si de cine decise si cu vajnicii parlamentari plangand de grija companiilor petroliere, nu de grija romanilor care i-au votat.

Pentru a contribui la sanatatea vietii noastre publice, iata mai jos cateva date esentiale despre experienta celui mai important jucator (Olanda) pe piata gazelor din Uniunea Europeana, singurul, de altfel, mai important decat Romania.

In 1959, la Slochteren, a fost descoperit cel mai mare zacamant de gaz din Uniunea Europeana (numit Groningen), a carui exploatare comerciala a inceput in 1963.

In anul 2013, la exact 50 de ani dupa inceperea exploatarii zacamantului Groningen, Curtea de Conturi a Olandei a intocmit un raport de sinteza (Besteding van aardgasbaten: feiten, cijfers en scenario's), adresat Parlamentului de la Haga.

Olanda are doua tipuri de zacaminte: micile campuri (situate pe uscat, on shore) si zacamantul Groningen. De-a lungul timpului, prioritatea acordata uneia sau alteia dintre sursele de gaz olandeze a variat, de la un guvern sau altul.

Pentru a vedea de la inceput, ca nu este nimic nou sub soare, sa spunem ca, acum mai bine de 50 de ani, comandamentul pe care companiile petroliere il vindeau (prin "studii" gras platite unor consultanti "reputati") olandezilor era: "sa extragem cat mai rapid acest gaz, pentru ca noile tehnologii vor aduce alte tipuri de energie si nu vom mai avea ce sa facem cu gazul peste 5,10, 15, ..., 50 ani!". Si iata ca au trecut 55 de ani si Europa inca are aceeasi proportie din energie provenita de la gaz, desi companiile petroliere vand romanilor, in 2018, pe aceleasi canale, acelasi comandament istoric: "Sa ne grabim cu extractia, cat mai au ungurii ce face cu gazul!".

Tot pentru a demonta isteriile publice, sa mai spunem ca gazul Groningen, extras de la o adancime de 3000 m, are o puritate de doar 82% (continutul de metan), 3% fiind hidrocarburi grele si umede, 14% nitrogen si 1% dioxid de carbon, avand, asadar, o putere calorica mica, ceea ce a impus in Germania, Franta sau Olanda adaptarea instalatiilor casnice si industriale.

Spre deosebire de romani, olandezii au avut, totusi, parte de guverne adevarate, care nu au inghitit pe nemestecate toate studiile unor consultanti mai bogati decat propria tara. Si guvernele respective au decis asupra resurselor nationale cu intelepciune si in functie de interesul general al olandezilor. Astfel incat, dupa 50 de ani, statul olandez incasase deja 265 miliarde Euro, in valoare nominala, de pe urma exploatarii acestei resurse uriase. Daca am tine cont de efectul inflatiei din cei 50 de ani, cei 265 miliarde de Euro ar fi astazi echivalenti cu o valoare colosala de peste 650 miliarde dolari SUA!

In cei 50 de ani, olandezii au extras in total 3.350 miliarde mc de gaze, dintre care 2.000 miliarde metri cubi din Groningen si 1.350 din micile campuri, intr-o dispunere temporala foarte echilibrata:

Si, pentru ca cifrele sintetice exprima totul, sa retinem ca cei 650 de miliarde de Euro ar insemna cam 194 milioane dolari pentru fiecare miliard de mc de gaze, cam 84% din valoarea de piata a gazului respectiv din 2018! Astazi avem urmatoarea situatie: 85-90% din veniturile generate de catre zacamantul Groningen ajung la statul olandez iar de la micile campuri "doar" 65-70% din veniturile generate ajung la stat ("Whereas 85 to 90% of the revenues from the Groningen field accrues to the State, this percentage is much smaller for the small fields, at 65 to 70%", pg 16 din raport) . Cum au reusit olandezii asta? Simplu: nu si-au furat singuri caciula.

In primul rand, la nivelul anilor 60, au reglementat temeinic, prin doua legi importante: Gaswet (legea gazului) si Mijnbouwwet (legea minelor) si au impus ca firma de stat Energie Beheer Netherlands b.v. (EBN) sa detina 40% din actiunile firmelor care exploateaza gazul. 40% apartine asadar statului olandez, permitandu-i acestuia sa stie tot ce se intampla cu fiecare dolar cheltuit sau incasat. EBN este co-actionar cu Nederlandse Aardolie Maatschappij, care este detinuta de catre Shell si ExxonMobil, fiecare cu cate 50%.

Sumele de bani incasate de catre guvernul olandez de pe urma exploatarii gazului (dividende platite de EBN, redevente si impozite pe profit platite de catre companiile care exploateaza resursele) au constituit o parte importanta din veniturile guvernului olandez, contribuind in mod decisiv la finantarea unei prosperitatii remarcabile:

In anii 80, contributia veniturilor din gaze ajungea pana la 20% din totalul veniturilor bugetare olandeze; in 2013 vorbim de aproape 10% dintr-un buget imens de peste 300 miliarde dolari, adica guvernul de la Haga colecta atunci cam 30 miliarde dolari anual de pe urma exploatarii gazului.

In perioada 1995-2010, in Olanda a functionat un fond suveran specializat FES, care strangea o parte importanta a banilor cuveniti statului din exploatarea gazului si care a cules cam 30 miliarde dolari in cei 15 ani (valori nominale) . Acest fond, care ar putea fi un model real, demn de urmat si pentru valcovii guvernamentali finanta proiecte de infrastructura de importanta nationala. Iata, de exemplu, ce a facut cu banii respectivul fond in 15 ani de existenta: 80% din sume s-au cheltuit pentru proiecte de transport, cum ar fi caile ferate de mare viteza (HSL) sau linia Betuwe, incluzand statiile moderne feroviare HSL din Amsterdam, Haga, Rotterdam si Breda, dar s-a finantat de aici si modernizarea si echiparea retelei de licee vocationale (scolile profesionale, pe romaneste).

Sa mai notam si faptul ca, desi au colectat asemenea sume uriase de pe urma exploatarilor de gaze, olandezi sunt nemultumiti ca nu au urmat exemplul norvegian (toate veniturile din exploatarea resurselor incluse intr-un fond suveran) ...

Morala intregii expuneri de mai sus este cat se poate de simpla: dupa ce, timp de 14 ani, firma austriaca OMV a platit statului roman de patru ori mai putin decat primeste statul olandez de la exploatari cel putin similare, macar, acum in ceasul al doisprezecelea sa ne trezim si sa tragem linie: daca Olanda a incasat 650 miliarde dolari pentru 3.350 miliarde mc gaz, daca Romania va extrage de 20 de ori mai putin, ar trebui sa incasam si noi macar vreo 30 miliarde dolari! Clar, baieti? Orice dolar in minus fata de aceasta suma ni se ia noua tuturor, chiar acum, prin manevrele de astazi, din spatele usilor inchise...

Daca, in anii 60, Olanda era polarizata intre viziunea profesorului, fost ministru de finante, Piet Lieftinck (toti banii din gaz trebuie sa finanteze dezvoltarea, nimic catre consum) si cea a premierului anti-revolutionar Jelle Zijlstra (trebuie sa finantam cu banii de pe gaz "polder"-modelul, statul bunastarii adica), la noi disputa este intre politicienii care vor sa-si acopere urmele incredintarii perimetrelor off-shore din timpul guvernului Tariceanu si cei care "dezbat" in favoarea firmei care ne controleaza resursele inca din 2004...

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Bugetarii din Capitală care vor avea salarii mai mari. Majorări prioritare pentru cei fără studii superioare
Bugetarii din Capitală care vor avea salarii mai mari. Majorări prioritare pentru cei fără studii superioare
Consiliul General al Capitalei a aprobat vineri majorarea salariilor de bază pentru funcţiile din cadrul aparatului de specialitate al primarului general şi din cadrul serviciilor şi...
BNR și-a dat avizul pentru a fi apărătoarea consumatorilor în relația cu băncile, Sindicat: „Măsura va duce la scăderea protecției consumatorilor”
BNR și-a dat avizul pentru a fi apărătoarea consumatorilor în relația cu băncile, Sindicat: „Măsura va duce la scăderea protecției consumatorilor”
Banca Națională a României (BNR) și-a dat avizul vineri, 29 martie, pentru o propunere legislativă care ar muta în sarcina băncii centrale protecția consumatorilor în relația cu...
#Olanda gaze, #legea offshore , #gaz