Capcanele morții pe drumurile din România: semafoare ascunse după copaci, capete de pod mânjite, gropi uriașe. "Nu-i interesează"

Miercuri, 27 Iulie 2022, ora 21:50 9286 citiri
Situație tipică de semafor vizibil abia în ultimii metri pe un bulevard din București FOTO Ziare.com

Avem puține șosele de mare viteză în România: câteva sute de kilometri de autostradă și o bucată de drum expres. Restul rețelei de infrastructură rutieră a țării este periculoasă de moarte în sute și chiar mii de puncte vitale.

Facem referire la drumuri naționale, județene, comunale, străzi sau alei. Cele mai multe sunt pline de gropi, cârpite din loc în loc, fără marcaje și cu semne de circulație care mai mult te încurcă decât te ajută, semafoare ascunse până în ultimul moment după copaci.

Și peste toate, acum, în zilele caniculare, când asfaltul fierbe de la căldură, traficul greu adâncește șanțurile de pe carosabil. Șoferii sunt nevoiți să circule cu viteză mult mai redusă acolo unde ar trebui să meargă cu cea maximă admisă pentru a nu-și avaria mașinile sau pentru a nu provoca accidente. Peste toate, mulți oameni mor pe drumurile din România din motive scandaloase.

Specialiștii consultați de Ziare.com spun că sunt două mari probleme: fondurile alocate pentru întreținerea drumurilor nu sunt raportate la numărul de drumuri pentru fiecare județ și lipsa de interes a autorităților.

Românii și-ar dori să circule pe drumuri de calitate, mai ales că taxele de rovinietă au devenit tot mai mari în ultimii ani.

Avem bani de autostrăzi dar nu avem să ”cârpim” drumurile naționale și județene?

Infrastructura de mare viteză se construiește în ritm apropiat de decență. Anul acesta avem dată în funcțiune chiar și o porțiune de drum expres, importantă pentru circulația pe zona de sud a țării. Mai sunt în plan și alte drumuri de mare viteză. Mare parte a drumurilor obișnuite sunt lăsate însă la voia sorții.

De ce nu reușim să avem infrastructură corespunzătoare?

Ionuț Ciurea, președintele Asociației ProInfrastructura, a explicat pentru Ziare.com de ce nu sunt bani și pentru întreținerea drumurilor deja construite.

”Sunt trei niveluri de administrare de fapt: central, teritorial și local. CNAIR, instituție subordonată Ministerului Transporturilor, se ocupă de administrarea drumurilor naționale, autostrăzi și mai nou drumuri expres, consiliile județene au în administrare drumurile județene. Iar drumurile comunale și străzile din localități sunt, de obicei, administrate de primării.

Când discutăm despre calitatea drumurilor trebuie făcută o precizare. Toate proiectele rutiere majore de investiții (autostrăzi, drumuri expres, drumuri naționale și mare parte din reabilitarea drumurilor naționale) sunt pe fonduri europene.

Partea de mentenanță, indiferent că vorbim despre cea curentă, marcaje, refacerea stratului de uzură, indicatoare rutiere, partea de defrișare/toaletarea arborilor și a vegetației de lângă drum, înlocuirea/ instalarea parapetelor de protecție, toate acestea nu sunt pe fonduri europene, nici măcar pe acele fonduri Regio (aici vorbim de drumurile județene), ci cu bani de la buget.

Sunt și excepții, într-adevăr unde sunt reabilitări pe segmente mari de drum care sunt făcute pe fonduri europene, pe POIM și investițiile noi și prin fonduri Regio pentru drumurile județene. Însă, nu toate județele aleg să investească acei bani în drumuri. Sunt zone unde se investește în stații de epurare, canalizare, gropi de gunoi, etc. Sunt fonduri Regio pe diverse tipuri de investiții.

Sunt două lucruri importante de precizat atunci când vorbim despre starea drumurilor:

1. Cine administrează acele drumuri și lucrări și 2, ce bani sunt pentru lucrările respective. Pentru că dacă nu introduci drumul pe care vrei să-l faci sau să-l refaci pe un proiect din fonduri europene, s-ar putea să te coste foarte mult. Chiar și dacă vorbim doar despre înlocuirea stratului de uzură”, a explicat expertul.

Nu poți să compari Vaslui cu Timiș

Ionuț Ciurea mai precizează că atunci când decidenții locali sau chiar centrali sunt interesați de o infrastructură bună, în zona lor de interes, atunci acolo vor fi drumuri bune. Însă ține și de relațiile politice pe care fiecare administrație zonală sau locală o are cu politicul.

”Dacă avem un județ interesat de infrastructura rutieră, atunci o să ai drumuri județene, probabil și cu mici excepții, într-o stare mai bună decât în alte județe unde nu se investește, fie pentru că nu se dorește lucrul acesta, fie pentru că județul este mai sărac.

Nu poți să compari Vaslui cu Timiș, din acest punct de vedere. Nu vreau să jignesc pe nimeni cu această comparație. Sau, un exemplu clasic este diferența de infrastructură dintre Vâlcea și Argeș și Prahova, toate sunt județe din sud și nu poți să zici despre vreunul că este sărac. Dintre cele trei, în Argeș, avem de departe cele mai proaste drumuri.

Însă este și o chestiune ce ține de politică. Unii ”se descurcă” mai bine pentru că au prieteni politicieni. În jurul Oradei, în județul Bihor, pentru că Marcel Boloș a arătat că poate să absoarbă bani, a ajuns un pic pe partea cealaltă. A început să atragă bani, iar alte județe ”strigă” de mult timp după fonduri dar sunt trecute mai jos pe lista priorităților. Nu ar trebui să fie așa. Banii de la centru ar trebui să fie împărțiți cât de cât proporțional

La nivel de drumuri naționale și autostrăzi, discuția este un pic diferită. Pe partea de întreținere, noi putem să ne uităm foarte ușor pe partea aceasta de calitate a drumurilor”, a precizat Ionuț Ciurea.

Pe ”roz” nu ai ce să cauți decât dacă viața ta depinde de acest traseu

Pe site-ul Asociației Pro Infrastructură, a fost întocmită o hartă care arată situația actuală a drumurilor din România.

HARTA Calității drumurilor

”Din avion par toate albastre și verzi” SURSA Asociația ProInfrastructura Hartă interactivă

”Cu albastru este drumul foarte bun, excelent, la modul puține gropi sau deloc, marcaje cum trebuie sau aproape cum trebuie, confortabil, fără mari probleme. Drumurile albastre înseamnă parametrii normali.

Ce este marcat cu verde, este drum decent. Are probleme ba cu gropile, ba se mai șterg marcajele, dă semne de oboseală. Dar poți să circuli cu viteza maximă admisă și nu ai probleme majore de calitate.

Galben înseamnă drum destul de prost. Adică: gropi, marcaje lipsă, indicatoare aiurea, periculos. Ar fi bine să eviți acest drum dacă poți.

Roșu înseamnă evită. Nu ai ce să cauți pe acolo. Sunt gropi, în unele zone marcate astfel asfaltul este ”mâncat” rău de tot. Sunt cratere.

Roz înseamnă ”după bombardament”. Este rupt drumul respectiv, e macadam, nu e asfaltat practic. Pe roz nu ai ce să cauți decât dacă viața ta depinde de acest traseu sau ai 4x4 și vrei să trăiești senzații tari.

Când dai zoom în hartă, vezi de fapt că avem multe drumuri cu probleme

SURSA Asociația ProInfrastructura Hartă interactivă

Dacă vă uitați, pe zoom out apar doar drumurile mari, administrate de Compania de Drumuri. Și nu este o parte a țării mai albastră sau verde sau galbenă sau mai roșie decât alta.

Și Moldova nu stă cel mai prost la drumuri naționale deși se vrea inducerea ideii că această regiune a fost lăsată mai la urmă pe partea de infrastructură. Sunt astfel de drumuri proaste peste tot prin țară. Problema cu Moldova este că ei nu au autostrăzi.

E DN2 care ajută la statisticile morții foarte mult. Ei au 16 km de autostradă la Bacău și 0 km de drum expres și foarte puține segmente unde sunt două benzi pe sens pe câțiva kilometri. Și mai sunt drumuri 1+1 cu vizibilitate redusă pe care se merge aiurea. Dar se moare în toată țara. Punctual, sunt anumite situații în care anumite proiecte sunt dorite mai mult decât altele”, a explicat specialistul.

Dacă intri cu o mașină într-un cap de pod, mori

Ce trebuie făcut pentru ca drumurile să nu mai arate așa?

”Trebuie alocați mai mulți bani pentru întreținere și siguranță. Vorbim atât de bugetele locale cât și cele de la nivel central. Ar trebui instalați parapeți, indicatoarele să fie în regulă, capetele de pod să fie protejate. Sunt multe mașini care intră în aceste capete de pod pentru că sunt neprotejate.

Sunt din beton, dacă intri cu mașina într-un cap de pod, mori. Nu trebuie să pui super-mega-ultra amortizor, parapet. Uneori chiar și un sac de nisip sau ceva rudimentar din punctul de vedere al amortizării poate face diferența. Nu trebuie să pui neapărat chestii foarte scumpe. Dar nu se vrea.

Punerea în siguranță a drumurilor naționale și secundare este foarte importantă. Aceasta nu se face de pe o zi pe alta. Și dacă stai să calculezi câți kilometri sunt, chiar dacă soluția este ieftină, pe ansamblu sunt mulți bani, iar aceste sume vin de la buget. Și pentru că cei mai mulți bani se bagă pe investiții, adică pe drumurile noi, iar pe cele pe care le avem deja ne rupem mașinile sau murim pe loc”, a spus șeful de la ProInfrastructura.

Sunt câteva mii de poduri care trebuie închise

Ionuț Ciurea a vorbit și despre poduri. Multe ar trebui scoase din circuit pentru că au devenit prea periculoase.

”Să nu mai vorbim despre rosturile de dilatație și starea podurilor. Sunt câteva mii de poduri care trebuie de fapt închise. Și la nivel de drumuri naționale, la nivel de CNAIR sunt multe poduri care trebuie închise.

Să nu mai vorbim de drumuri județene, acolo nimeni nu știe ce se întâmplă. La fiecare viitură mai serioasă auziți, aproape fără excepție, în fiecare sezon de ploi găsim câte un pod-două pe DJ-uri care se rup. De ce? Pentru că sunt vechi, nu sunt întreținute, sunt făcute prost, își arată vârsta, au deschideri mici ca să fie ieftine.

Nu se bagă destui bani. Și mai este o discuție care din punctul meu de vedere nici nu ar trebui să existe. Trebuie să calculezi cât de costă pe 5-10 ani un drum, nu pe un an-doi.

Pentru că dacă-i faci o reabilitare, mai și furi. Dar să spunem că o faci pe bune. Tu, autoritate, trebuie să te gândești să ai o garanție de 4-5 ani, să ceri prin caietul de sarcini și să dai un preț corespunzător care să-ți reziste și câțiva ani după ce iese din garanție.

Și dacă stai și calculezi cât costă o lucrare care să țină 5-7-10 ani pentru că de fapt aici este toată problema decât soluția ieftină pe care o găsești pentru doi ani și apoi trebuie să faci iar licitații, să plombezi etc. Și să nu mai vorbim despre confortul cetățeanului. La drumuri sintagma ”suntem prea săraci să ne permitem lucruri ieftine”, funcționează. Desigur costă mai mult la început ca să construiești un drum care să reziste 5-10 ani. Dar dacă aduni câte reabilitări faci în cei 5-10 ani, atunci vezi că de fapt soluția mai scumpă este de fapt mai ieftină.

Dar pentru chestia aceasta este nevoie de două lucruri: capul celui care administrează, adică primar, șef de consiliu județean. Nu trebuie să gândească ei cu capul lor, ci trebuie să asculte ce spun specialiștii. Iar a doua chestie sunt banii. Toți spun că nu sunt bani și atunci trebuie să aleagă între a nu mai face drumul deloc, și atunci riscă să fie criticat în mandat, sau facă de mântuială până la alegeri, o spoială și apoi văd ei ce mai fac patru ani”, a mai punctat expertul de la ProInfrastructură.

Cum se repară la noi drumurile ziua pe caniculă în plin sezon de concedii

Horațiu Cosma, fostul secretar de stat de la Ministerul Transporturilor, a explicat pentru Ziare.com de ce în plin sezon al concediilor, șoferii sunt nevoiți să stea ore întregi în trafic pentru lucrări la drumuri.

Specialistul a spus că anul trecut se ajunsese la un acord cu cei care făceau lucrări de infrastructură să lucreze pe timp de noapte sau în orele în care nu este trafic mare. Însă acum totul a revenit la ”normal”

”Noi anul trecut am insistat și chiar aveam ședințe săptămânale cu cei din regionalele de drumuri care aveau în administrare partea aceasta de întreținere și am insistat foarte mult ca lucrările de asfaltare să se facă în afara perioadelor estivale, de concedii, dacă se poate să lucreze noaptea sau în intervalele orare de la începutul zilei sau seara, să vină cu marcaje imediat după.

Eu, fiind din Cluj și mergând aproape în fiecare săptămână acasă, de fiecare dată când vedeam un marcaj lipsă sau o zonă cu vegetație neîngrijită îi trăgeam la răspundere pe cei de la Direcția regională. Și eu și Cătălin Drulă îi țineam din scurt pe cei de la Compania de drumuri pentru că știam că de foarte mulți ani tratează cu foarte multă indiferență partea aceasta cu respectul față de cetățean, față de utilizatorul drumului și față de siguranța lui.

Un sector de drum neasfaltat sau fără marcaj corespunzător, noaptea este un pericol public. Șoferii nu știu dacă sunt pe drum sau pe lângă”, a spus Horațiu Cosma.

Cât de mult afectează traficul greu carosabilul.

”Sunt două componente. Avem odată partea de utilizare intensivă a drumurilor și în special traficul greu, pentru că acesta produce cele mai mari pagube iar anul trecut am luat măsuri de verificare împreună cu ISCTR (Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier) să nu mai depășească tonajele. Iar în vara anului trecut a fost un record de sancțiuni pentru cei care încărcau peste tonajul acceptat și distrugeau drumul și se mai liniștiseră aceste practici.

Acum înțeleg că directorul de la ISCTR și cei care doreau să facă controale pe bune au fost schimbați și s-a revenit la vechile practici.

Iar în ceea ce privește reparațiile, pentru că drumurile au un manual de întreținere, iar la 4-5-6 ani, în funcție de trafic, stratul de uzură se poate înlocui, se vine cu un nou covor asfaltic apoi se pune un marcaj.

Sunt lucrări mecanizate, automatizate care pot merge foarte repede, se poate lucra noaptea. Sunt chestiuni cunoscute, nu reinventăm apa caldă. Doar că nu se prea fac, iar acolo unde se fac, am văzut chiar și zilele trecute, în plin sezon de concedii, în tipul zilei se schimbă stratul de asfalt pe Valea Oltului și se formează cozi de kilometri”, a mai spus expertul în infrastructură.

De ce nu repară drumul noaptea?

Deși ar putea să aibă mai mult ”spor” dacă pe timp de caniculă ar lucra mai degrabă noaptea, companiile care execută lucrări de mentenanță preferă să transforme traficul în haos.

”Nu îi interesează. Noi, anul trecut le-am spus foarte clar să treacă în contracte posibilitatea de a lucra noaptea chiar dacă este un cost puțin mai ridicat fiind de noapte dar deranjul este mult diminuat. Anul trecut s-a putut implementa. Am reușit să discutăm foarte onest și cu constructorii și chiar și lor, în anumite perioade ale verii, când este foarte cald, până la urmă le convine să lucreze noaptea când este mai răcoare și mai puțin trafic. Dar dacă nu este interes și nu este ceva care să împingă lucrurile acestea nici nu se mai fac”, a spus Horațiu Cosma.

Tot compania de drumuri se ocupă și de semnele de circulație. Se pare însă că nu prea se ocupă. Sunt drumuri unde acestea nu se văd din cauza vegetației sau sunt prea murdare și doar forma unui astfel de indicator îl poate face pe șofer să bănuiască ce a vrut să spună constructorul drumului despre porțiunea respectivă.

”Trebuie să le spele pe cele pline de noroi, trebuie să le înlocuiască pe cele care nu mai sunt vizibile. Au contracte multianuale cu furnizorii de indicatoare. Probabil că este tot o chestie de interes din partea decidenților ca pe anumite drumuri să facă programe de schimbare a tuturor indicatoarelor sau să facă verificări și cele distruse să fie înlocuite.

Nu înțeleg de ce nu se întâmplă, probabil tot din nepăsare, pentru că din câte am văzut, pe partea de buget sunt alocate sume, iar Compania de Drumuri sunt tot mai frumoase de la an la an pentru că veniturile din plata rovinietei și cele din taxarea de le Fetești Cernavodă cresc. Nu cred că ar fi o problemă care ține de bani, ci mai degrabă de voință”, a mai spus expertul.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News
Scrie pe Ziare.Com