România cumpără 18 drone Bayraktar TB2. Care este valoarea contractului

România a semnat contractul de achiziție pentru 18 drone Bayraktar, în valoare de 290 de milioane de euro (321 milioane dolari). Achiziția are loc în contextul în care România are ca obiectiv modernizarea armatei în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Anunțul privind achiziția a fost făcut de ambasadorul Turciei la București.

România și-a anunțat pentru prima dată intenția de a cumpăra dronele în august anul trecut. Aparatele și-au dovedit eficiența în Libia și Azerbaidjan, apoi în Ucraina, unde au fost folosite cu succes pentru a distruge sistemele rusești de apărare aeriană, pentru a aproviziona convoaiele și multe altele. Sunt capabile să zboare până la 27 de ore cu peste de 200 de kilometri pe oră și pot transporta patru muniții inteligente ghidate cu laser, potrivit constructorului.

Dronele urmează să fie livrate la Timişoara, unde Forţele Aeriene Române operau Baza Aeriană 93, care găzduia avioane MiG-23 înainte de a fi retrase din uz. Odată primite, România va deveni a doua ţară din UE, după Polonia, care va opera TB2 şi al treilea membru european al NATO care le va comanda după Turcia, scrie Mediafax.

Drona poate transporta două rachete dirijate de mare precizie MAM-L, cu o greutate de 21,5 kilograme fiecare, și două rachete MAM-C, cu o greutate de șapte kilograme fiecare.

Acestea pot lovi ținte aflate la distanțe cuprinse între doi și opt kilometri.

Proiectul de înzestrare a Armatei Române urmăreşte dotarea cu echipamente militare şi sisteme de armament noi, care să asigure flexibilitate, cunoaştere extinsă a situaţiei şi putere de foc sporită.

În acest sens, Ministerul Apărării mai așteaptă aprobarea Parlamentului pentru a mai comanda și 54 de tancuri americane Abrams la mâna a doua, submarine, nave antimină și echipamente noi pentru navele de război românești. Vrea, de asemenea, cea mai nouă generație de avioane de luptă americane, F-35.

„Aceste avioane, dotate cu o gamă largă de senzori avansaţi, capacitate de schimb de informaţii criptate în timp real atât cu platforme aeriene, cât şi cu sisteme de apărare cu baza la sol, capacitate de gestionare reală a imaginii operaţionale a câmpului de luptă, precum şi cu muniţii inteligente de înaltă precizie, permit realizarea şi menţinerea superiorităţii aeriene, condiţie obligatorie pentru asigurarea suveranităţii în spaţiul aerian naţional şi, la nevoie, pentru apărarea acestuia”, conform comunicatului de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Dezastru la recrutarea în Armată. Motivul surprinzător pentru care românii nu vor o carieră militară. Expert: „Multă pasivitate”

Recrutarea în Armata Română s-a dovedit mai grea decât examenul de Bacalaureat, arată datele Ministerului Apărării Naționale (MApN). Aproape 60% dintre cei care au vrut să devină militari...

Un oficial român, despre armata obligatorie: „Exclus aşa ceva! Am făcut un an şi patru luni. A fost cam lungă”

Marcel Ciolacu, premierul României exclude reintroducerea stagiului militar obligatoriu. El spune că acele vremuri s-au dus și că România are nevoie de o armată de profesioniști. Ciolacu...