”Se spune în Carte că trei zile după ce omul părăsește această lume sufletul se plimbă cu îngerul și are pe un desfășurător așa toată viața lui. Hai, două zile să mă ducă îngerul pe unde vrea el, dar în cea de-a treia aș vrea să mă plimbe numai pe munte. Cea mai mare dorință a mea este ca eu să mor aici”, așa începe Apropieri, un documentar impresionant dedicat oamenilor care luptă cu furia naturii, avalanșele.
Documentarul este o colecție de interviuri și imagini impresionante în care trei salvatori montani români, Ionuț Pașcu, Robert Năstase și Ioan Sănduloiu își deschid sufletul în fața camerei de filmat și povestesc cele mai dureroase experiențe trăite în munți, în timpul încercărilor disperate de a salva oameni de sub zăpada prăvălită de pe creste.
”În 2003 am avut o avalanșă în căldarea Fundul Caprei, o avalanșă cu patru morți. Alarma a venit pe 1 ianuarie, pe 3 ianuarie am găsit primul corp și ultimul corp pe 8 iunie, în ziua de Înălțare. Masa de zăpadă a fost foarte mare, au fost îngropați foarte adânc, iar unul dintre ei a fost stors ca un tub de pastă de dinți, inclusiv capul. Săpând, ne-am dat seama că ne apropiem de el pentru că găseam...găseam sânge. Și ceea ce găseam țesut erau în special porțiuni din creier. Le-am pus într-o pungă și am rugat unul dintre colegi să mă duc eu să le... M-am dus la vreo 600, 700 de metri unde era iarbă și le-am băgat sub un bolovan, am supus o rugăciune în gând și asta a fost”, este mărturia cutremurătoare a unuia dintre cei trei protagoniști ai filmului documentar realizat de Ioana Grigore.
Ionuț Pașcu, fost militar de carieră, în prezent salvator montan împărtășește una dintre experiențele traumatizante pe care le-a trăit de când a îmbrățișat noua sa carieră: apelul telefonic al unei mame care îi cerea să-i aducă viu copilul înapoi. Întrebat dacă a găsit vreodată o victimă din avalanșă în viață, Ionuț Pașcu a răspuns scurt: ”Nu”
Intervențiile pentru recuperarea victimelor avalanșelor sunt cu singuranță printre cele mai dificile din câte pot exista. Se intervine în condiții de vreme extremă, de risc maxim, contra timp, iar fiecare gest făcut, într-o liniște totală, poate face diferența între viață și moarte. Documentarul Ioanei Grigore surprinde inclusiv imagini din timpul acțiunii de căutare din timpul unei avalanșe produsă în 2003, soldată cu mai multe victime.
Robert Năstase, un salvamontist tânăr, nu poate uita prima victimă pe care a găsit-o decedată pe munte. Era un profesor de geografie în vârstă de 28 de ani, al cărui chip avea să-l vadă de fie care dată când închidea ochii.
”Când am aflat ce vârstă are am simțit un gol în stomac. A fost la targă și, fiind acoperit, nu am avut absolut nimic, în schimb, când a trebuit să-l desfacem din sac parcă mi s-a oprit timpul în loc. De fiecare dată când închideam ochii mi-l imaginam pe el”, mărturisește Robert.
Înainte de a porni în căutare, salvatorii discută o vreme cu părinții, rudele, copiii celor dispăruți pe munte. Nu este o curiozitate nepotrivită momentului, ci pur și simplu vor să afle cât mai multe despre cel căutat, dacă s-ar fi aventurat, dacă ar fi riscat trasee periculoase, dacă este precaut. Este un soi de anchetă care ajută salvatorii să-și facă o idee despre locul unde ar fi bine să caute mai întâi. De fiecare dată portretul fizic pe care și-l imaginează salvatorii nu coincide cu ceea ce găsesc la locul accidentului.
”Aflăm foarte multe și atunci totul devine personal. Când îl găsești, îl găsești total diferit față de cum ți-l închipuiai”, spune Ioan Sănduloiu.
Întrebat: ”Cu siguranță în experiențele tale, în avalanșă găsești oameni încă în viață”, răspunsul a fost la el de scurt ca al colegului său: ”Nu”
Din experiența salvamontiștilor, mărturisită în documentarul Apropieri, ”răul se întâmplă de Crăciun, noaptea, la 12”.
APROPIERI – Documentar
Regie: Ioana Grigore
Scenariu: Ioana Grigore
Imagine: Vlad Lăpădătescu, Ioana Grigore
Montaj: Cristian Georgescu
Sunet: Matei Vasilache
Producție: Ioana Grigore
Distribuția: Ion Sănduloiu, Ionuț Pașcu, Robert Năstase