Competențele digitale ale elevilor din România sunt la un nivel ”minim funcțional”. Dragoș Iliescu, BRIO: ”Copiii nu stau nici teribil de bine, dar sigur nici rău”

Educația și tehnologia ar trebuie să meargă mână în mână, dar se pare că România mai are de lucrat în această privință. Potrivit Raportului de Literație Digitală lansat de BRIO, nivelul competențelor digitale ale elevilor din țara noastră este ”minim funcțional” în medie.

Mai exact, eșantionul a cuprins 3.000 de elevi cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani. Scorul mediu al literației digitale obținut pentru întregul eșantion a fost de 65.93 puncte, o medie care reflectă un nivel mediu ”minim funcțional” al competențelor digitale. Doar 25% dintre elevii care au participat s-au încadrat la ”înalt funcțional”.

Pe de altă parte, nu au existat diferențe majore în privința regiunilor de proveniență, dar băieții au avut un avans mediu de aproximativ 5% față de fete în domeniul competențelor digitale.

Profesorul universitar Dragoș Iliescu, expert în psihometrie și fondator al platformei educaționale Brio, a oferit pentru Ziare.com mai multe detalii privind rezultatele acestui raport.

Ziare.com: Raportul de Literație Digitală arată un scor de 65.93 puncte, adică o medie care reflectă un nivel mediu ”minim funcțional” al competențelor digitale, fiind vorba despre un eșantion de 3.000 de elevi cu vârste între 6 și 18 ani. De ce sunt aceste competențe importante și cum s-ar traduce rezultatul? Pentru că oamenii tind uneori să le asocieze în mod eronat doar cu zona de IT sau cu folosirea unui calculator.

Dragoș Iliescu: Da, mulțumesc de întrebare, pentru că putem clarifica acum această confuzie. Da, deseori competențele digitale sunt confundate cu ”folosirea calculatorului” sau ”IT” sau ”programare”. Și ele sunt mult mai ample de atât: deși calculatorul este parte din aparatele care pot fi utilizate, nu este singurul (tabletele și telefoanele mobile l-au înlocuit deja în mare parte în sfera digitală), iar deși programarea este una din competențele care pot ajuta, nu este nici pe departe singura (este de fapt doar una din 21!).

Competențele digitale reprezintă în sens larg abilitățile unei persoane de a accesa, de a crea și de a transmite informație cu ajutorul și prin intermediul contextului digital. Ele au 5 componente și 21 de sub-componente – nu le enumăr aici pe toate, dar cele 5 componente mari sunt acestea:

• Literația informațională și a datelor - care se referă la capacitatea de a acumula informații și date din mediul online, incluzând stabilirea nevoii, căutarea informației, judecarea credibilității, respectiv stocarea și organizarea informațiilor și a conținutului digital cu scopul accesării ulterioare a acestora.
• Comunicarea și colaborarea digitală - care se referă la toate situațiile în care socializarea este transpusă în mediul digital, cum ar fi rezolvarea comună de sarcini, implicarea în comunitate, comunicarea cu cei apropiați și gestionarea identității personale în mediul online.
• Crearea de conținut digital - care se referă la capacitatea de a crea și modifica sau actualiza conținut digital, incluzând cunoștințele de programare și înțelegerea drepturilor de autor și a licențelor.
• Siguranța - care se referă la capacitatea de a acumula informații și date din mediul online, incluzând stabilirea nevoii, căutarea informației, judecarea credibilității, respectiv stocarea și organizarea informațiilor și a conținutului digital cu scopul accesării ulterioare a acestora.
• Rezolvarea de probleme - care se referă la capacitatea de a identifica nevoi și probleme și de a rezolva probleme conceptuale și practice în mediile digitale, respectiv inovarea de procese și produse, fiind la curent cu evoluția digitală.

Ce ne spune rezultatul este că, în mare, copiii din România nu stau deloc rău. Nu stau nici teribil de bine, dar sigur nici rău. În medie nu sunt nefuncționali, chiar dacă nu sunt nici înalt funcționali. Totuși, elevul mediu din România poate utiliza tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidat, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când știe exact care trebuie să fie rezultatul, cum este trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informații specifice). Și, sigur, rezultatele variază de la clasă la clasă, cu elevii din clasele mari fiind preponderent înalt funcționali.

Ziare.com: Totuși, se pare că există o creștere substanțială pe măsură ce elevii înaintează în vârstă. De la un scor total de 49.97 la 6 ani, la un scor total de 73.69 pentru 18 ani. În acest caz, ce determină creșterea? Are școala legătură?

Dragoș Iliescu: Da, datele noastre relevă o astfel de creștere odată cu vârsta și cu clasa școlară. Nu cred însă că școlii i se datorează această creștere. De ce aș crede asta? În ce măsură școala face eforturi formale, explicite, pentru a forma competențele enumerate mai sus? Cred însă că, de vreme ce această generație de ”nativi digitali” este atât de implicată în utilizarea tehnologiei, presiunea tehnologică/digitală asupra lor este atât de mare încât se adaptează la ea din mers. Așadar, dezvoltarea competențelor digitale este bonificată de mediul în care ei trăiesc – spre deosebire, de exemplu, de alfabetizarea de bază care nu pare să fie bonificată.

Ziare.com: Cum pot modela toate aceste date politicile publice?

Dragoș Iliescu: Cred că aceste date nu pot în sine să modeleze politici publice. Aceste date însă, alături de altele, din alte studii, pot duce la o înțelegere a fenomenului analizat și pot, de aceea, să fundamenteze politici publice. Câteva lucruri care rezultă din aceste date și care confirmă rezultatele cunoscute din alte studii sunt importante aici – mai mult decât orice, amploarea problemei și caracterul ei pervaziv. Asta în sine e o problemă care arată cât de urgent este nevoie de o politică publică în acest domeniu – deci putem spune că da, aceste date fundamentează urgența cu care e nevoie să adresăm această problemă prin politici publice.

România, trebuie să o spunem, nu a adresat prin politici explicite, formale, nici problema literației/analfabetismului funcțional și nici problema competențelor digitale – pe alocuri nu a existat interes și pe alocuri a existat opoziție. Vedem unde suntem astăzi ca rezultat. Iar eu cred că a continua să facem aceleași lucruri și să așteptăm rezultate diferite este o nebunie și rețeta eșecului pentru această națiune.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...