Dosarul Microsoft: Parchetul General ar putea cere explicatii la Inalta Curte privind institutia prescriptiei

Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a anuntat, luni, ca analizeaza posibilitatea de a face recurs in interesul legii privind prescriptia raspunderii penale in dosarul Microsoft, in care 6 fosti ministri au scapat de raspunderea penala dupa ce faptele s-au prescris.

"Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie efectueaza o analiza jurisprudentiala si doctrinara asupra indeplinirii conditiilor legale de promovare a unui recurs in interesul legii privind institutia prescriptiei raspunderii penale", a anuntat Parchetul General, in legatura cu dosarul Microsoft.

Recursul in interesul legii este calea procedurala prin intermediul careia procurorul general (printre altii) are dreptul, pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei, sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti.

Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. "Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese. Dezlegarea data problemelor judecate este obligatorie pentru instante".

DNA a anuntat, joi, ca in dosarul Microsoft s-a dispus clasarea clauzei fata de sapte fosti ministri - Daniel Funeriu, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Dan Nica, Silvia Ticau, Mihai Tanasescu si Serban Mihailescu. In cazul lui Funeriu cauza a fost clasata pentru ca fapta nu exista, iar in celelalte sase cazuri a intervenit prescriptia.

Procurorul sef DNA, Laura Codruta Kovesi, a avut vineri o prima reactie in scandalul declansat de dosarul Microsoft, ea spunand ca DNA a cerut aviz de urmarire penala pentru ministri in dosarul Microsoft pentru ca procurorul de caz a considerat ca termenul de prescriptie se calculeaza de la data efectuariii ultimelor plati si el nu era implinit, iar practica judiciara era contradictorie, a intervenit un nou Cod Penal in 2014 si discutia despre legea penala mai favorabila.

Kovesi a precizat ca modul in care se calculeaza termenul de prescriptie a unui dosar este strict responsabilitatea procurorului de caz, respectiv Mihaiela Iorga, si ca atunci cand a constatat situatia a sesizat Inspectia Judiciara, ea neavand alte parghii in astfel de situatii.

Kovesi a spus ca nu are niciun motiv sa demisioneze si a explicat cum s-a ajuns la prescrierea faptelor in dosarul Microsoft.

Ea a spus ca DNA si procurorului de caz li se poate imputa in aceasta situatie ca pentru o parte dintre ministri, desi au primit un aviz de urmarire penala, a inceput urmarirea penala la cateva zile dupa ce faptele s-au prescris.

Citeste prima reactie a Laurei Codruta Kovesi in scandalul Microsoft. Cine a gresit? Ce se intampla cu prejudiciul? (Audio)

"Nu o suspectez (pe procurorul de caz Mihaiela Iorga - n.red.) de rea-credinta si nu pot sa fac niciun fel de apreciere la adresa acesteia pana cand nu am rezultatele Inspectiei Judiciare", a declarat procurorul sef al DNA.

In replica, Moraru Iorga a declarat ca regreta ca nu s-a retras mai devreme din acest dosar, intrucat ar fi existat constrangeri pe care nu le poate dovedi si ca, probabil, cea mai simpla explicatie pentru esecul acestuia a fost invinovatirea sa.

Iata intreaga sa declaratie.

Citeste si

• Tenebrele dosarului Microsoft. Coincidente sau ticalosii?
• Tudorel Toader, despre clasarea acuzatiilor in dosarul Microsoft: O grava neglijenta manageriala
• Cazul Microsoft: De ce au scapat cei 7 ministri de acuzatiile DNA
• Parchetul General: Am sesizat inca din 2017 Inspectia Judiciara in legatura cu instrumentarea dosarului Microsoft

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului

Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....