"Renunț la carbohidrați". Aceasta este o frază pe care o veți auzi de la persoanele care urmează diete bogate în proteine, cum ar fi dieta Atkins sau Paleo, și de la cei care urmează o dietă bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați, cum ar fi keto.
Există mai multe motive pentru care oamenii aleg dietele sărace în carbohidrați, cel mai frecvent fiind pierderea în greutate. În ciuda faptului că carbohidrații sunt principalul macronutrient pe care corpul tău îl folosește pentru a produce energie, consumul prea mare de carbohidrați poate duce la creșterea în greutate, obezitate, creșterea trigliceridelor din sânge, reducerea colesterolului "bun" (HDL) și chiar a sindromului metabolic. Așadar, dacă sunteți cât de cât îngrijorat de ceea ce se întâmplă cu riscul de boli de inimă atunci când ajungeți la o anumită vârstă, este logic să reduceți consumul de carbohidrați, nu-i așa? Ei bine, da și nu, conform științei.
Atunci când spunem "fără carbohidrați sau "zero carbohidrați", ne referim de fapt la dietele cu conținut scăzut de carbohidrați. Carbohidrații sunt împărțiți în carbohidrați rafinați sau nesănătoși, cum ar fi alimentele procesate, dulciurile și carbohidrații simpli care provoacă o creștere mai rapidă a glicemiei atunci când sunt consumați, și carbohidrați sănătoși, cum ar fi cerealele integrale, fructele și legumele.
În mod tradițional, reducerea aportului de carbohidrați a fost legată de o mai bună sănătate a inimii. Conform unui studiu din 2022 publicat în The American Journal of Clinical Nutrition, participanții supraponderali și obezi care au urmat o dietă bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați rafinați au observat o îmbunătățire mai mare a riscului de boli de inimă decât cei care au consumat o dietă săracă în grăsimi și bogată în carbohidrați. Dar s-a constatat că și contrariul este adevărat.
O dietă keto săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi (LCHF) a fost asociată cu niveluri mai ridicate de colesterol rău și cu un risc crescut de artere blocate, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale într-un studiu realizat în 2023 de cercetătorii de la Universitatea British Columbia.
"Studiul nostru a constatat că un consum regulat de o dietă autodeclarată săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi a fost asociat cu niveluri crescute de colesterol LDL, sau colesterolul "rău", și cu un risc mai mare de boli de inimă", a împărtășit Dr. Iulia Iatan, autorul principal și medic-cercetător la Centrul pentru Inovare Inimii și Plămânilor de la UBC și la Clinica de Prevenire a Programului Inimii Sănătoase de la Spitalul Sfântul Paul de la Providence Health Care. Cu toate acestea, cercetătorii au constatat, de asemenea, că participanții la dieta LCHF consumau cantități mai mari de grăsimi saturate, care au fost legate de riscul de boli de inimă și de accident vascular cerebral.
Potrivit Dr. Neel Chokshi, profesor asociat de medicină clinică și director medical al Programului de Cardiologie Sportivă și Fitness de la Penn Medicine, consumul unui tip greșit de grăsimi poate să apară în cazul dietelor sărace în carbohidrați, cum ar fi dieta keto. Planul keto pledează pentru ca până la 90% din caloriile zilnice să provină din grăsimi. Această creștere bruscă a grăsimilor din organism poate duce la creșterea nivelului de colesterol rău și de trigliceride (cel puțin pe termen scurt) și la cetoză, o stare în care organismul dumneavoastră descompune grăsimile, în absența unor cantități suficiente de carbohidrați, în cetone pentru energie. O frecvență cardiacă crescută este un alt efect secundar al cetozei. Știința nu a înțeles încă pe deplin efectele pe termen lung ale cetozei.
Ce înseamnă acest lucru pentru bolile de inimă și dietele cu conținut scăzut de carbohidrați?
Dieta mediteraneană a fost îndelung aplaudată de profesioniștii din domeniul sănătății ca fiind cea mai bună dietă pentru a reduce riscul de boli de inimă. Este o dietă care are o mulțime de fructe și legume, cereale integrale, pește și fructe de mare, grăsimi sănătoase și o cantitate redusă de lactate, carne și grăsimi saturate. Se recomandă, de asemenea, diversificarea surselor de proteine, fără a vă baza doar pe surse animale, prin adăugarea de leguminoase, linte etc. La fel și eliminarea zaharurilor adăugate, a carbohidraților rafinați, a alimentelor ultraprocesate și limitarea consumului de alcool.
De fapt, în studiul 2022 menționat mai sus, participanții cu un risc mai mic de boli de inimă la o dietă săracă în carbohidrați consumau, de asemenea, fructe, legume, nuci, fasole și linte bogate în fibre.
Alte diete care se află în fruntea listei "prietenoase cu inima" includ dieta DASH (o dietă echilibrată care promovează consumul de alimente sănătoase pentru inimă) și dieta pescatariană (o dietă pe bază de pește, fructe de mare și plante), conform American Heart Association. Dietele sărace în carbohidrați/cetogenice sunt de fapt pe ultimul loc, în principal pentru că nu limitează conținutul de grăsimi saturate. Poate că scopul este de a nu înclina spre nicio extremă, așa cum a observat Dr. Neel Chokshi (via Penn Medicine). Căutați diete durabile cu o combinație bună de carbohidrați sănătoși, surse de proteine slabe și grăsimi sănătoase, evitând în același timp fumatul, limitând alcoolul, dormind suficient și făcând exerciții fizice în mod constant. De asemenea, fiți atenți la semnele de avertizare ale bolilor de inimă pe care nu ar trebui să le ignorați, cum ar fi durerile în piept, respirația îngreunată, oboseala și amețelile. Dacă aveți deja probleme cardiovasculare, consultați cea mai bună dietă pentru persoanele cu boli de inimă, scrie healthdigest.com.
