Retrospectiva Campionatelor Mondiale: Mexic 1986. Maradona a coborât ”Mâna lui Dumnezeu” pe pământ VIDEO

Ajunsă la a XIII-a ediţie, Cupa Mondială la fotbal s-a întors, în 1986, în Mexic, gazdă pentru a doua oară, în urma renunţării Columbiei de a organiza competiţia, din motive financiare.

Turneul s-a desfăşurat în perioada 31 mai - 29 iunie 1986, potrivit site-ului FIFA, www.fifa.com. De altfel, Mexic a devenit prima ţară din lume care a găzduit Cupa Mondială de două ori, fiind acceptată drept gazdă în luna mai 1983.

În septembrie 1985 a avut loc un cutremur devastator, în urma căruia au murit circa 20.000 de persoane. Stadioanele nu au fost afectate de seism, dar populaţia şi infrastructura au avut de suferit. Mexicanii şi-au revenit şi au organizat un turneu ireproşabil. Au existat câteva partide care au depăşit 100.000 de persoane în tribune: finala Argentina - RFG, semifinala Argentina - Belgia, sfertul de finală Argentina - Anglia, partida Mexic - Bulgaria din optimile de finală, precum şi toate meciurile din grupe ale gazdelor, în compania Belgiei, Paraguayului şi Irakului. Mascota oficială a competiţiei a fost Pique, un ardei jalapeńo, caracteristic bucătăriei locale, cu mustaţă, sombrero şi îmbrăcat în culorile echipei naţionale mexicane.

Partidele Cupei Mondiale din Mexic s-au desfăşurat pe 12 stadioane din nouă oraşe: Azteca şi Estadio Olimpico Universitario din Ciudad de Mexico, Jalisco şi Tres de Marzo din Guadalajara, Estadio Tecnologico şi Estadio Universitario din Monterrey, Cuahtemoc din Puebla, Nemesio Diez din Toluca, Nou Camp din Leon, arena Sergio Leon Chavez din Irapuato, La Corregidora din Queretaro şi Neza 86 din Nezahualcoyotl.

La turneul final au participat, pentru a doua oară în istoria CM, 24 de echipe din cinci confederaţii: 14 din Europa (Anglia, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Franţa, Irlanda de Nord, Italia, Polonia, Portugalia, RFG, Scoţia, Spania, Ungaria şi URSS), patru din America de Sud (Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay), două din America de Nord şi Centrală (Canada şi Mexic), două echipe din Africa (Algeria şi Maroc) şi două din Asia (Coreea de Sud şi Irak). Trei echipe s-au calificat pentru prima oară la Cupa Mondială: Canada, Danemarca şi Irak.

România nu s-a calificat, pentru că nu a trecut de grupa preliminară. În calificări, echipa noastră a fost repartizată în grupa europeană a treia, alături de Anglia, Irlanda de Nord, Finlanda şi Turcia. România a fost înfrântă de două ori de Irlanda de Nord (2-3 în deplasare, 0-1 acasă), dar şi-a luat revanşa în partidele cu Turcia, pe care a învins-o în ambele întâlniri (3-0 acasă, 3-1 în deplasare). A remizat de două ori cu Anglia (0-0 acasă, 1-1 în deplasare), iar cu Finlanda a înregistrat un egal şi o victorie (1-1 în deplasare, 2-0 acasă). Românii s-au clasat pe al treilea loc, cu un total de nouă puncte, în urma Angliei şi a Irlandei de Nord.

Formatul turneului final s-a schimbat de această dată. Dintre cele 24 de echipe participante, mergeau mai departe 16: primele două clasate din fiecare grupă plus alte patru echipe aflate pe locul al treilea, cu punctajul cel mai bun. Grupa A era formată din Italia, Bulgaria, Argentina şi Coreea de Sud. Grupa B reunea Mexic, Paraguay, Belgia şi Irak. Din Grupa C făceau parte URSS, Franţa, Ungaria şi Canada. Grupa D era compusă din Brazilia, Spania, Irlanda de Nord şi Algeria. Grupa E era alcătuită din Danemarca, RFG, Scoţia şi Uruguay. Ultima, Grupa F, reunea echipele din Maroc, Anglia, Polonia şi Portugalia.

Argentina a trecut de faza grupelor dispunând de Coreea de Sud cu 3-1, de Bulgaria cu 2-0 şi terminând la egalitate, 1-1, cu Italia. În optimi, Argentina a trecut de Uruguay cu 1-0, iar în sferturi, de Anglia cu 2-1. Marea vedetă a sud-americanilor, Diego Armando Maradona, a contribuit la calificarea în semifinale, marcând un gol cu mâna în meciul cu Anglia, despre care jucătorul atât de mediatizat a spus că a fost "Mâna lui Dumnezeu!". Tot în acel joc, disputat pe stadionul Azteca din Ciudad de Mexico, Maradona a marcat un al doilea gol, cel decisiv, când a primit mingea la 60 m de poarta apărată de Peter Shilton şi a driblat jumătate din echipa Angliei.

Maradona a fost emblema incontestabilă a Mondialului din Mexic, dar au existat şi alţi fotbalişti notabili. Printre ei, s-a aflat şi englezul Gary Lineker, câştigătorul Ghetei de Aur, care a reuşit să înscrie de şase ori, dintre care trei goluri au fost marcate în meciul decisiv din grupe, împotriva Poloniei. În sferturile de finală, de ziua lui Michel Platini (31 de ani), Franţa a învins Brazilia, iar Zico a evoluat pentru ultima oară sub culorile echipei sale. Naţionala Italiei nu a reuşit să-şi apere titlul şi a avut o prestaţie mediocră. A trecut de grupe, după două rezultate de egalitate, 1-1, atât cu Bulgaria, cât şi cu Argentina, şi o victorie, 3-2 cu Coreea de Sud, oprindu-se în optimile de finală, 0-2 cu Franţa lui Platini.

În semifinale, Argentina a învins naţionala Belgiei cu 2-0, ambele goluri fiind marcate de Maradona. Tot în semifinale, RFG a bătut Franţa cu 2-0, prin reuşitele lui Brehme şi Völler. În finala mică, Franţa antrenată de Henri Michel, a întrecut Belgia lui Guy Thys cu 4-2 după prelungiri şi s-a întors acasă cu medalia de bronz. Marcatorii Franţei au fost Ferreri, Papin, Genghini şi Amoros. Pentru belgieni, au înscris Ceulemans şi Claesen.

Marea finală a Cupei Mondiale s-a desfăşurat la 29 iunie 1986, pe arena Azteca din capitala Ciudad de Mexico, în prezenţa a 114.600 de spectatori. Azteca a devenit atunci stadionul record al Cupei Mondiale, pentru că aici s-au jucat, în total, 19 partide la ambele turnee mexicane (1970 şi 1986).

Argentinienii Brown (min. 23) şi Valdano (min. 55) şi-au adus echipa în avantaj. Nemţii şi-au revenit şi au egalat prin K.H. Rummenigge (74) şi Völler (80), dar peste doar trei minute Burruchaga a marcat golul victoriei argentinienilor, dintr-o pasă a lui Maradona, aducând a doua Cupă Mondială în ţara sa (3-2).

La turneul final din 1986, au fost marcate, conform www.fifa.com, 132 goluri în cele 52 de jocuri disputate, ceea ce înseamnă că media reuşitelor pe meci a fost de 2,54. S-a înregistrat cea mai slabă medie de goluri de până atunci la ediţiile Cupei Mondiale.

Câştigătorul Ghetei de Aur a fost englezul Lineker, care a marcat de şase ori. În urma lui, s-au clasat spaniolul Butragueno, brazilianul Careca şi argentinianul Maradona, cu câte cinci goluri marcate. Maradona a fost desemnat ca fiind cel mai bun jucător al turneului şi a primit distincţia Balonul de Aur de la FIFA pentru evoluţia sa.

În clasamentul golurilor pe echipe, prima a fost Argentina cu 14 reuşite, urmată de URSS, Franţa şi Belgia, fiecare cu 12 goluri marcate. Opt jucători au primit un cartonaş roşu în timpul turneului.

La partidele Cupei Mondiale au asistat aproape 2.394.031 spectatori, ceea ce echivalează cu o medie de circa 46.000 de persoane prezente în tribune la fiecare întâlnire, notează www.footballhistory.org.

Citește și:

Retrospectiva Campionatelor Mondiale: Spania 1982

Retrospectiva Campionatelor Mondiale: Argentina 1978

Retrospectiva Campionatelor Mondiale: R.F. Germania 1974

Retrospectiva Campionatelor Mondiale: Mexic 1970

Retrospectiva Campionatelor Mondiale: Anglia 1966

Retrospectiva Campionatelor Mondiale: Chile 1962

Retrospectiva Campionatelor Mondiale: Suedia 1958

Retrospectiva Campionatelor Mondiale: Elveția 1954

Retrospectiva Campionatelor Mondiale: Brazilia 1950

Retrospectiva Campionatelor Mondiale: Franța 1938

Retrospectiva Campionatelor Mondiale: Italia 1934

Retrospectiva Campionatelor Mondiale: Uruguay 1930

Nicușor Dan susține că PSD se delimitează de Cîrstoiu: ”Nu știu dacă se va apropia de Piedone”

Edilul general, Nicuşor Dan, afirmă că PSD începe să se delimiteze de Cătălin Cîrstoiu, candidatul coaliţiei la Primăria Capitalei, şi susţine că acest lucru corespunde cu orientarea...

UDMR propune "Ziua de Curăţenie Naţională". Când ar avea loc noua inițiativă dedicată protecției mediului

A treia zi de sâmbătă din luna septembrie ar putea deveni „Ziua de Curăţenie Naţională”, potrivit unui proiect de lege al UDMR depus la Parlament, având ca scop principal creşterea...