Pe una din văile spectaculoase ale Arieșului, pe valea Ocolișului, în lungul căreia drumul pornind din centrul de comună conduce la minunatele fenomene naturale care sunt “Cheile Runcului” si “Cheile Pociovaliștei”, se află satul Runc. Așezarea, înșirată de-a lungul văii, datorează prima atestare documentară bisericii sale, în 1733.
Biserica a fost arsă de armata austro-ungară în perioada revoluţiei de la 1848 în semn de răzbunare faţă de susţinere locuitorilor satului a revoluţionarului Avram Iancu. Acoperişul micuţei biserici a fost reparat în anul 1957, însă pictura nu a mai fost restaurată de la realizarea acesteia în 1860, de către doi pictori din zonă: Constantin Giurgescu din Runc şi Ioan Cuc din Lupşa.
Judecata de apoi. Foto: Mircea Rareș Țetcu
Biserica actuală este datată de inscripția de pe portalul de intrare, centrată în jurul pajurei, simbol al imperiului și casei de Habsburg, cu următorul conținut: "... sau ... în zilele împăratuluilui Francisc Iosif I-lea și fiind arhiereu Ard[ealului] Andreiu Șaguna și protopop Absolon Popovici din Abrud falva sau rădicat această s[fântă] beserecă 1852".
Pictura este valoroasă nu numai prin desenul și culorile pline de strălucire, dar și prin faptul că demonstrează viabilitatea tradițiilor artei brâncovenești și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Faptul devine sesizabil atunci când este vorba de modul de compunere și înscriere în suprafață, dar mai ales prin repertoriul elementelor decorative, deosebit de sugestiv, între motive întâlnindu-se bandouri frecvent utilizate de pictorii de școală brâncovenească, care le-au preluat de la monumentele noastre vechi.
Unicitatea acestei picturi este oferită de diavolii reprezentanți în scenele de pe pereţii interiori ai lăcaşului de cult. La fel ca şi restul picturii, sunt realizaţi pe o pânză specială de cânepă ţesută de credincioasele din sat şi lipită de pereţii din lemn. Scenele cu diavoli sunt foarte rar prezente în picturile bisericeşti.
Foto: Mircea Rareș Țetcu
Potrivit specialiștilor, diavolul poate personifica reprezentarea ciumei, poate avea trup de femeie sau barbă de ţap. În general, erau pictaţi sub forma personajelor considerate duşmani ai comunităţii.
În biserica de la Runc, cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril“, sunt două astfel de scene. Una îl prezintă pe un diavol înlănţuit, iar cealaltă este imaginea Judecăţii de Apoi, în care câţiva diavoli împing un grup de femei dezbrăcate spre gura unui balaur, semnificând iadul. Pentru a nu fi pierdută definitiv pictura are nevoie de lucrări de restaurare. Monumentul de la Runc poate fi socotit un epilog al epocii de înflorire a artelor în Munții Apuseni.
Foto: Mircea Rareș Țetcu
Zona este virgină din punct de vedere turistic, chiar dacă se află la câţiva paşi de civilizaţie. Până la cele mai apropiate localităţi urbane, Turda şi Aiud, sunt aproximativ 50 de kilometri. Din acest punct de vedere, accesul nu este o problemă, existând drumuri bine întreţinute până la baza masivelor cu trasee turistice. Se ajunge aici pe Drumul Naţional 75, Turda-Câmpeni, pentru cei care vin dinspre Cluj sau Ţara Moţilor, şi pe drumul judeţean Aiud-Buru, pentru accesul dinspre Alba Iulia.
În apropierea bisericii se află Cheile Runcului şi Cheile Pociovaliştei de la Ocoliş. Relieful acestora este unul pitoresc, cu pereţi înalţi, aproape verticali. Cheile au fost create în sute de mii de ani de pârâul Runc, prin masivul calcaros Vultureasa. O excursie până în vârful Cheilor Runcului oferă imagini unice, până la Roşia Montană. Este o zonă sălbatică de o frumuseţe rară. Altitudinea maximă este de 982 de metri, în vârful care domină dinspre vest cheile.
Cheile Runcului
Cheile Pociovaliştei se află la trei kilometri de Cheile Runcului şi fac legătura spre Rezervaţia Geobotanică Scăriţa-Belioara. Cheile sunt o arie naturală complexă, constituită din forme de relief pitoreşti, o asociaţie de abrupturi prăpăstioase, creste, turnuri şi hornuri. Vizitarea acestora se poate face într-o zi, dacă turistul este grăbit, dar se poate realiza şi pe parcursul mai multor zile, perioadă care cuprinde obligatoriu şi restul zonei.
În Cheile Pociovaliştei există un aven (n.r. – cavitate cu pereţi abrupţi formată pe roci solubile) ce poartă numele de Coada Căţelei, iar în Cheile Runcului se află „urma uriaşului“ şi ”izvorul cu apă vie“. Aceste obiective turistice sunt mai puţin ştiute, dar de o frumuseţe rară. Pe crestele Vârfului Pleşa din Cheile Runcului se mai pot zări şi astăzi tranşeele luptelor din cel de-Al Doilea Război Mondial.