O romanca la London School of Economics: Suntem patrioti fata de tara, dar nu intotdeauna fata de romani

Joi, 30 Mai 2013, ora 19:20
16639 citiri
O romanca la London School of Economics: Suntem patrioti fata de tara, dar nu intotdeauna fata de romani

Clara Volintiru este studenta doctorala la London School of Economics si, totodata, preda atat la Academia de Studii Economice (ASE) de la Bucuresti, cat si la prestigioasa scoala britanica.

Nu a intampinat niciun obstacol pentru studiul in strainatate, ci in incercarile sale de a se intoarce acasa, a marturisit romanca pentru Ziare.com. "Suntem patrioti fata de tara, dar nu intotdeauna fata de romani", ne-a declarat Clara Volintiru, precizand totodata ca "mi-as dori foarte mult sa raman in Romania, pentru ca imi doresc foarte mult sa dau ceva inapoi".

Cum a inceput povestea pe taram britanic

Cu scopul studiilor, a plecat prima oara din tara, in Franta, in cadrul unui program Erasmus (program de mobilitate studenteasca al Uniunii Europene) derulat de Academia de Studii Economice Bucuresti (ASE), unde era studenta in anul II, ne-a povestit romanca. Majoritatea celor care au beneficiat de astfel de burse si-au continuat studiile in strainatate, pe cont propriu.

Citeste si Povestea scriitorului roman care impresioneaza Italia: Daca unul e bou in sat e bou si in oras

"Astfel, se poate spune ca este o optiune de incercare: iti place, poti sa cauti solutii permanente, pentru intreaga perioada a studiilor universitare, nu iti place, te intorci acasa dupa un an. La sfarsitul perioadei de studiu in Franta, am decis ca vreau sa-mi continui studiile in strainatate, la masterat, dar am fost incurajata de profesorii de acolo sa aplic la universitati mai mari, una dintre ele fiind London School of Economics (LSE), cu care am avut o compatibilitate atat de buna, incat dupa 5 ani, sunt tot acolo", puncteaza Clara Volintiru.

S-a integrat imediat si nu s-a simtit in nicio clipa ca imigranta in UK.

"In Londra, si mai ales in mediul universitar de la LSE, presiunea era aceeasi pentru straini, ca si pentru britanici: sa performeze la standarde cat mai inalte. Toti oamenii cu care am interactionat au fost foarte draguti si deschisi. Trebuie inteles ca Londra este un oras multicultural, in care nu este nimic neobisnuit sa fii diferit, in orice sens.

Astfel incat nici eu si nici partenerul meu nu am trait cu senzatia ca nu suntem integrati. Dimpotriva, atat in viata personala, cat si in cea profesionala am legat relatii minunate si profunde, cu foarte multi oameni de acolo, pe parcursul ultimilor ani", ne-a marturisit Clara Volintiru, subliniind insa ca in privinta regulilor si procedurilor institutionale este intr-adevar un efort mai mare de facut.

Citeste si Povestea pictoritei din Romania care a uimit Italia cu "arta de purtat"

"Venind din sistemul institutional romanesc, mult mai informal si personal, nu ne-a fost intotdeauna usor sa relationam cu structurile administrative de acolo. Tin minte ca nu puteam sa concep cum la departamentul financiar de la LSE nu ai nici o persoana cu care sa vorbesti fata in fata, totul desfasurandu-se pe cale digitala. Acest sistem bine structurat te forteaza si pe tine sa iti definesti foarte bine problemele si pretentiile. Este un exercitiu binevenit in eficienta si claritate", a adaugat romansa.

Drumul spre una din cele mai prestigioase universitatii din lume

Nu si-a prea dorit sa plece in strainatate si cu atat mai putin nu isi imagina o cariera in mediul universitar.

"Fiind angajata inca din anul I, la o companie mare din Romania, aveam alte repere pentru viitorul apropiat. Intregul meu parcurs universitar a fost marcat de sanse si mentori ce au recunoscut o capacitate de performanta in mine, pe care eu nu o constientizam. Se spune ca femeile in general raspund ca sansa sta la baza reusitei lor, in timp ce barbatii invoca mai degraba propriile merite. Eu cred insa ca una fara cealalta nu poate consolida ascensiunea profesionala a nici unei persoane.

Parintii m-au presat sa incerc si studiul in strainatate si, gratie unor performante universitare destul de bune, am primit un loc la Universitatea din Orleans, ce are un campus mare, separat de oras si ofera o experienta universitara mult mai autentica decat universitatiile din orase.

Spun asta si in sens bun, dar si in sens rau: tin minte ca dupa prima saptamana de liniste absoluta in camin si campus (anul universitar nu incepuse inca), am fugit un weekend la Barcelona, sa ma intalnesc cu alti prieteni romani, pentru putin mai multa vitalitate", a rememorat Clara Volintiru.

Pentru masterat, a pregatit un an intreg aplicatia pentru Universitatea pariziana Science Politiques, cautand recomandari "cat mai pompoase, de la oameni cat mai valorosi". Ca o varianta de back-up, a facut "cam fara convingere" o aplicatie si la London School of Economics (LSE).

"Marele meu pacat studentesc a fost ca nu ma raportam decat la optiunile cunoscute si nu indrazneam sa visez la lucruri mai mari. Am fost extrem de socata sa fiu acceptata la ambele universitati, in cadrul celor mai bune programe de masterat pe care le ofereau. Am ales LSE-ul, nu atat pentru ranking universitar-notiune cu care eram complet nefamiliarizata la vremea respectiva, cat datorita inclinatiei anglofile a partenerului meu", a mai declarat romanca pentru Ziare.com.

Mediul universitar romanesc vs. mediul universitar britanic

Am intrebat-o pe Clara Volintiru, care acum si preda da LSE, si la ASE-ul de la Bucuresti, care ar fi diferentele intre mediul universitar de acolo si cel romanesc.

"Cu riscul de a da un raspuns predictibil, trebuie sa spun: birocratia. In Anglia nu se tine prezenta la curs sau seminarii. Astfel, in momentul in care am inceput sa predau in Romania, nu tineam prezenta pentru ca nu cred in conditionarea de acest tip la nivelul universitar. Insa, in momentul notarii, cei care aveau prezenta, dar luasera note mai proaste au reclamat faptul ca unii colegi fara prezenta luasera note mai bune. Pentru ei, simpul act de prezenta trebuia recunoscut ca indeplinirea partiala a responsabilitatiilor studentesti.

Am decis atunci sa nu schimb totul peste noapte. Punctez in continuare pe baza cunostintelor si a rationamentului, dar fac si prezenta.

Sigur, lucrurile au inceput sa se schimbe: se introduc si la noi sisteme digitale, se simplifica procedurile si se fac in general eforturi mari de restructurare pentru a asigura competitivitatea mediului nostru universitar. Sunt convinsa ca peste cativa ani vom fi mult mai bine conectati la mediul universitar european decat in prezent.

Din punctul meu de vedere, cheia este sa renuntam la forme fara fond si sa avem totodata disciplina de a ne corela cercetarea cu standardele internationale", ne-a raspuns romanca.

Citeste si Din admiratoare a lui Iliescu, poeta de renume la New York: America e un animal mare si generos

Clara Volintiru spune ca "absurd este ca eu nu am intampinat niciun obstacol pentru studiul in strainatate, ci in incercarile mele de a ma intoarce acasa".

Ne-a marturisit ca a facut o parte din studiile de licenta in Franta, doua masterate si un doctorat, la LSE, in Anglia, urmeaza sa participe la un program de formare continua la Harvard Kennedy School, in SUA, si in toate aceste cazuri nu poate sa invoace "nici o singura dificultate".

"In schimb, procedura de admitere la doctorat in Romania a fost un adevarat calvar, intrucat Ministerul Educatiei nu recunoaste formal si inechivoc masteratul britanic (si american) de un an, ca suficient pentru continuarea studiilor doctorale in Romania", a punctat doctoranda.

Relatia cu Romania

Nu este foarte legata de casa pentru ca, metioneaza romanca, face parte dintr-o generatie foarte mobila si conectata.

"Intrucat activez de doi ani in concomitent in tara si in Anglia, nu pot sa ma plang de dor. Dar nu am suferit de dor nici cand petreceam mai mult timp in strainatate decat acasa. Spun asta nu pentru ca nu sunt foarte legata de casa, ci pentru ca fac parte dintr-o generatie privilegiata: suntem foarte mobili si conectati.

Prima oara cand am plecat de acasa mi-am luat 3 valize, de parca plecam in expeditie in jungla. Intre timp mi-am dat seama ca si din jungla pot sa raman conectata - eram in jungla cambodgiana si le raspundeam studentilor mei sau colegilor din proiecte de cercetare la e-mail. Astfel incat in general nu mai plec nicaieri cu mai mult de un bagaj de mana (situatie extrem de utila, mai ales ca acum este fiica mea careia ii sunt necesare 3 valize). Bagajul fizic sau psihic este cel care ne face sa ne simtim straini in locurile in care calatorim", ne-a mai dezvaluit Clara Volintiru.

Romania pentru ea inseamna, mai inainte de toate, "familia mea romaneasca".

"Am avut norocul sa ma indragostesc si casatoresc tot cu un roman si atunci elementele de traditie se pastreaza firesc. Dupa cum am spus, suntem o generatie privilegiata: eu vorbesc cu bunica mea in fiecare zi pe Skype cand sunt plecata. Nu imi imaginez ca cei dinaintea noastra aveau aceste cai de a ramane acasa, chiar si cand esti plecat", a mai spus romanca pentru Ziare.com.

Daca ar fi ramas in tara, aceasta stie ca nu ar fi fost la fel de performanta, insa mentioneaza ca, si cu o educatie mai modesta, ar fi putut face lucruri bune.

"'Counterfactual' este un termen englezesc, frecvent folosit in analiza politica si istorica, ce defineste acele evenimente ce puteau sa se intample daca un moment critic ar fi fost diferit. Mi-e greu sa spun care a fost momentul meu critic: plecarea prima data la studii in strainatate, admiterea la LSE, optiunea de a ramane in mediul academic in defavoarea ofertelor din mediul privat, demersurile de a ma reintegra in mediul universitar romanesc?!

Sincer, mi-a fost intotdeauna dificil sa fac acest tip de analize la nivelul individului, pentru ca sunt prea multe momente critice in vietile globale pe care le ducem astazi si pentru ca sunt convinsa ca un om care vrea sa faca treaba o face in orice context s-ar afla. Nu caut gloria sau renumele si de aceea cred ca si cu o educatie mai modesta as fi reusit sa fac lucruri bune. Probabil nu as fi fost la fel de performanta insa", ne-a mai marturisit Clara Volintiru.

Romanii in UK

Citind presa britanica, nu putem sa nu observam o atitudine de intoleranta fata de straini, mai ales daca acestia sunt romani. Am intrebat-o pe romanca daca este ceva general valabil in societatea britanica sau lipsa de toleranta este mai mult o caracteristica a tabloidelor.

"Multi dintre cei care lucram sau studiem in Anglia am fost intrebati asta. Am avut o discutie interesanta acum cateva luni si cu reporterii BBC. In opinia mea, exista doua tipuri de romani in Anglia: cei care fug de Romania si cei care se indreapta catre Anglia.

Cei care fug de Romania nu au un plan anume, se ratacesc intr-o tara cu reguli stricte carora nu pot sau nu vor sa le faca fata si ajutoarele sociale sunt una dintre putinele optiuni pe care le au acolo. Cei care se indreapta catre Anglia sunt de obicei cei care se duc la studii, sunt performanti, competenti, informati si daca evaluam situatia lor, vedem ca majoritatea au mare succes in ceea ce fac. Este extrem de important sa facem si sa se faca aceasta distinctie!

Citeste si Iertati-ma ca nu sunt japonez - Incredibila poveste a lui George Moise Interviu

Tabloidele nu sunt o sursa de informare, ci un mijloc de suscitare a anxietatii sociale. Cu toate acestea, retorica discriminanta nu se regaseste numai la nivelul tabloidelor si de aceea trebuie facute eforturi de informare a publicului larg, atat in tara, cat si in Marea Britanie.

Intoleranta fata de indivizii ce traiesc din redistributia resurselor publice nu este o discutie lansata de problema emigratiei, ci o dezbatere fundamentala de viziune si ideologie politica, intre stanga si dreapta. Elementul nationalitatilor este o noua dimensiune a aceleiasi dezbateri. Astfel incat, inainte de toate, trebuie sa ne intrebam ce pozitie avem noi insine cu privire la dimensiunea beneficiilor sociale", a punctat Clara Volintiru.

Sunt romanii patrioti? Si da, si nu

Ne-a mai marturisit ca stie foarte multi romani mandri ca sunt romani si care sustin si promoveaza valorile noastre nationale.

"Totusi, nu avem solidaritatea pe care alte nationalitati o manifesta. Sunt o serie intreaga de glume pe tema asta. Cu alte cuvinte, suntem patrioti fata de tara, dar nu intotdeauna fata de romani", a subliniat romanca.

In ceea ce priveste planurile de viitor, ar vrea foarte mult sa ramana in tara, "pentru ca imi doresc foarte mult sa dau ceva inapoi".

"Am beneficiat de sanse pe care simt nevoia sa le rasplatesc: haruri puse la bun folos sau karma. Cred ca totul depinde de cat de mult simt ca pot sa fac aici. Din fericire, am inca optiunile deschise. Colaborez cu diferite institutii, in diferite tari. In domeniul meu de specialitate - analiza institutionala, am regasit foarte multi cercetatori romani valorosi, raspanditi prin toata Europa.

Am avut in repetate randuri socul asta: esti intr-un mediu institutional de prestigiu, care ti se pare strain si inaccesibil, si realizezi brusc ca vorbesti cu multi romani in jurul tau. Este o mandrie sa vad cum si cat performeaza romanii, dar si o mahnire, ca prea putin se capitalizeaza in Romania pe experienta lor", ne-a mai spus Clara Volintiru.

Citeste si Comunismul si experienta emigratiei, prin ochii unei romance stabilite in SUA

Totodata, aceasta ii sfatuieste pe tinerii care abia termina o facultate sa isi continue studiile in afara sau sa faca stagii in strainatate, la cele mai prestigioase institutii.

"Odata ce acumuleaza insa experienta esentiala pentru competitivitate in plan mondial, sa se gandeasca cu ce pot contribui si la dezvoltarea Romaniei si sa faca demersuri in acest sens. Problema nu e sa ne tinem tinerii in tara, problema este sa dezvoltam legaturi durabile, sinergetice cu toti romanii care performeaza in strainatate!", a incheiat romanca.

Romania are cu ce se mandri in afara granitelor. Nu sunteti curiosi sa aflati cum au reusit conationalii nostri sa razbeasca departe de casa in diverse domenii? Ziare.com va prezinta in serial povesti de succes ale romanilor de peste hotare.

Se interzise fumatul țigărilor electronice în spațiile publice închise și în birouri. Ce mai prevede legea promulgată de Klaus Iohannis
Se interzise fumatul țigărilor electronice în spațiile publice închise și în birouri. Ce mai prevede legea promulgată de Klaus Iohannis
O lege promulgată deja de președintele Klaus Iohannis interzice vânzarea către minori a țigărilor electronice, dar și a dispozitivelor de vapat, cu sau fără nicotină. Acestea au fost...
Marcel Ciolacu închide subiectul programului magazinelor în weekend. „Nu este oportun”
Marcel Ciolacu închide subiectul programului magazinelor în weekend. „Nu este oportun”
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat joi, 28 martie, că semnalele primite din rândul societăţii arată clar că nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend. "În...
#Clara Volintiru romani lume, #LSE Clara Volintiru, #poveste romanca LSE , #romani Marea Britanie