Hai inapoi? Despre migratie si razboiul romano-roman

Vineri, 18 August 2017, ora 17:44
8110 citiri
Hai inapoi? Despre migratie si razboiul romano-roman
Foto: Arhiva Pixabay

In timp ce o ambarcatiune plina de refugiati irakieni navigand in Marea Neagra sub pavilion turcesc era interceptata in largul coastei romanesti, premierul Tudose lansa o invitatie de repatriere romanilor plecati.

Astept demult chemarea de acasa. Ce poate fi mai natural decat apelul onest al celor care-si cauta fiii ratacitori si ar vrea sa-i si recupereze, stiindu-i capabili sa-si scoata tara din mizerie. Dar invitatia premierului Tudose e cam putina. Si cam tardiva.

"Am convingerea ca romanii aflati la munca peste granite au de ce sa se intoarca acasa, iar experienta si cunostintele acumulate in strainatate sunt bine primite in domeniile dumneavoastra. Va asteptam cu drag inapoi acasa si avem incredere ca impreuna putem contribui la o Romanie mai buna!", afirma seful Guvernului, pe pagina sa de Facebook.

Reactia mea spontana? M-am minunat. M-am bucurat. "In fine", mi-am zis, o "invitatie memorabila". La trei decenii dupa apelul la repatriere a cehilor si slovacilor, lansat de Vaclav Havel, se incumeta si un demnitar roman, poftim, fie el chiar PSD-ist, sa incerce marea cea rece cu degetul de la picior.

Apoi, insa, m-am asezat mai stramb ca sa gandesc mai drept. Mi-am amintit ca au mai fost, din cand in cand, chemari de-acasa. Lipsite insa de substanta.

Ca om nascut pe meleaguri romanesti, alungat, ca iubitor al libertatii si ca minoritar, din patria sa cotropita de national-comunism si integrat intr-o tara occidentala care l-a primit ca si cum n-ar fi fost strain, mi-am vazut reaprinzandu-se, in 1990, sperantele.

Nerabdarea crescanda s-a transformat insa cu anii in Godot. Refularea a-nghitit nadejdea in strigatul de ajutor cerand celor nascuti in tara sau din cetateni romani sa uite vicisitudinile la care au fost supusi fara vreo vina. Si sa se intoarca spre a pune umarul la scoaterea Romaniei din mizerie si razboi civil. La pacificarea si reconstructia ei.

"Din mizerie? Fie!" vei exclama. "Dar din razboi civil?" "Da", voi insista, la randul meu. Face inca ravagii o conflagratie romano-romana care dureaza nu de azi, de ieri. In care tara s-a vazut aruncata de cand a acceptat sa renunte la democratie. Si care, dupa ultimul razboi mondial si dezastrul comunist, a continuat cu iliescism postcomunist, cu indecenta si ipocrizie ubicua, politizare fortata si crima organizata, cu o economie sufocata, coruptie generalizata, mancurtizare televizata, minciuna universalizata, mafie birocratizata si sfruntare hiperbolizata.

Intre victimele greu de numarat ale acestui conflict pe cale de a se eterniza se numara cele 3 milioane si jumatate de romani plecati la munca in strainatate si stabiliti in afara frontierelor patriei, cu tot cu familii care se vor integra.

Sau, poate, asimila, uitand de obarsie, traditie si radacini. Fiindca, potrivit statisticilor Natiunilor Unite, doar sirienii refugiindu-se din fata macelului (parca fara egal si fara final) al razboiului lor civil mai depasesc, numeric, masa romanilor emigrati.

Intre cei din urma, potrivit datelor statistice, se recruteaza si cei mai multi resortisanti care au cerut obtinerea unei cetatenii straine.

Rezultatul? Romania se muta in vest

Tara e parasita anual de un oras de marime mijlocie, cu peste 80 de mii de locuitori. La noua minute pleaca din tara un roman.

Pe lista nationalitatilor, romanii ii intrec lejer pe polonezi, aflati pe locul trei in ordinea celor mai dornici sa emigreze.

Fuga in masa lasa deci tara fara buna parte din poporul ei. Ii raspandeste Romaniei, in cele patru puncte cardinale, sangele reprezentat de populatia ei activa. Ii risipeste resursa esentiala, materia cenusie de care ar avea nevoie ca sa supravietuiasca in complicatele conditii ale globalizarii. Si ii deschide larg teritoriul evacuat pentru migranti.

Iar pierderile-s maxime, de vreme ce majoritatea celor care pleaca e alcatuita din tineri dinamici si cu studii, sau dornici sa studieze. Multi sunt nu doar in cautarea unui job si a unei vieti economic mai bune, ci si satui pana peste cap de mizeria morala si materiala domnind in scolile si universitatile plagiatorilor, in spitalele golite de medici dezabuzati, in justitia asediata de parlamente si guverne pline de penali.

Cand prind cheag, acesti oameni rar se mai intorc. Pentru ca nu mai au incredere. Ca sa si-o recapete ar fi nevoie de net mai mult decat de un apel jenat, lansat fara vreo tragere de inima pe pagina de Facebook a unui premier cu durata de valabilitate potential redusa, de vreme ce e la cheremul politic al unui infractor.

Spre a si-o reface ar fi nevoie sa se opreasca razboiul politic romano-roman. Dar despre acest razboi Tudose nu sufla o vorba.

Iar puterea il perpetueaza vesela. Caci minte. Nu face dreptate. Fura, in schimb, ca-n codru, in loc sa construiasca scoli, spitale, autostrazi.

Nici nu se instaleaza bine si sugruma orice germene de meritocratie. Da pensii speciale taietorilor de frunza, dar ii denigreaza pe specialisti si ii da urgent afara pe tehnocrati, pe te miri ce profesionisti, doar pentru ca "n-au fost cu noi in contra lui Basescu" si "nu avem puterea cat n-o sa controlam Justitia".

Sau, cine stie, pentru ca nu au plagiat.

Expertii Natiunilor Unite notau ca Romania are "cel mai accelerat spor al numarului de migranti intr-un stat neconfruntat cu un razboi". Se insala acesti experti. Care cunosc mai bine, probabil, Natiunile Unite, decat inteleg Romania.

Dar nu la contabilitate au dat gres. Ci in a defini razboiul.

Petre M. Iancu

Conspirația „George Soroș”, din nou în România, în plin an electoral. Reacția nervoasă a lui Cioloș, întrebat dacă miliardarul se află în spatele partidului său
Conspirația „George Soroș”, din nou în România, în plin an electoral. Reacția nervoasă a lui Cioloș, întrebat dacă miliardarul se află în spatele partidului său
Europarlamentarul REPER Dacian Cioloş a declarat la Iaşi, după ce a fost întrebat de un bărbat dacă în spatele partidului din care face parte se află George Soros, că nu s-a întâlnit...
Guvernul modifică plafoanele la energie, „în favoarea consumatorilor”. Până când se prelungește măsura
Guvernul modifică plafoanele la energie, „în favoarea consumatorilor”. Până când se prelungește măsura
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 28 martie, că Guvernul le-a promis românilor că menţinem plafonarea preţurilor la energie şi gaze până în primăvara lui 2025 iar astăzi, în...
#Tudose romani revina acasa , #romani strainatate