Țața parlamentară, vocea, imaginea și arhetipul românului nedus sau fugit de la școală

Vineri, 04 Februarie 2022, ora 11:03 6169 citiri

Nu ar trebui să avem habar de teoria branduirii ca să ne putem da seama că o anumită țață din Parlamentul României se arată cu deplină intenție publicului ca fiind și mai dizgrațioasă decât este ea de la Mama Natură.

Printr-un simplu apel la bunul simț comun, putem să ne imaginăm că țața parlamentară face asta nu atât pentru că oricum arată rău și oricum nu are nici cea mai vagă urmă de feminitate nici în aspect și nici în comportament, ci mai ales pentru că ea și consilierii ei de imagine (profesioniști până în vârful unghiilor) vor să atragă atenția chiar și numai defavorabilă asupra personajului.

Vor să se vorbească despre ea, chiar și numai pentru a fi arătată cu degetul. Chiar și numai dacă se râde de cum arată, de ceea ce spune și de cum își ridică poalele în cap, de la tribuna Parlamentului României, ca să vadă toată lumea ce are și ce nu are pe sub fuste.

În plus, profesioniștii în branding și imagine știu că exacerbarea unor defecte irelevante pune în umbră orice remarcă despre defectele relevante, chiar definitorii ale acelei persoane.

Mai ales defectele de tipul cum arată sau cum se îmbracă persoana brenduibilă sunt recomandabil să fie exacerbate de către ea însăși, deoarece se declanșează astfel reținerea celor educați de a se lua de cineva pentru felul cum arată sau cum se îmbracă. Iar educații ăștia cu rețineri de bun simț de acasă sunt și cei care ar putea comenta defectele relevante, definitorii, ale persoanei în cauză. Dar nu o mai fac.

Și mai e ceva. Nimeni nu își pune batic roșu cu imprimeu de gândaci de bucătărie și ie țesută mecanic peste pullover pentru cei care știu că e dizgrațios să te îmbraci în halul ăsta. O asemenea îmbrăcăminte stupidă este destinată exclusiv celor care apreciază entuziast disprețul pe care o asemenea vestimentație îl exprimă la adresa Parlamentului României, în sala căruia este ea, vestimentația etalată.

Desigur, asta doar dacă disprețul față de reprezentanții aleși ai poporului suveran este parte a brandului. Și este, fără îndoială. Așa cum este disprețul față de valorile civilizației și culturii occidentale. Ori față de cultură în general. Ba chiar și față de alfabetizare.

Astfel încât țața noastră parlamentară devine vocea, imaginea și arhetipul românului nedus sau fugit de la școală, care își măsoară succesul în viață după câți bani a reușit să îi fraierească pe fraieri, după câte manele îngână și după cât a reușit să fure de la stat. Toate astea în numele suveranității de tipul la mine acasă eu fac legea și în numele unui naționalism fără națiune reală.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News