Recorder, despre efectele anchetei "Puterea din umbră": "Nu mai facem față numărului de mesaje venite de la foști ofițeri"

Jurnaliștii de la Recorder au anunțat vineri, 13 ianuarie, că serviciul secret al Ministerului de Interne, DGPI, a reacționat în urma investigației ”Puterea din umbră”, susținând că în material există inadvertențe și informații prezentate în mod eronat.

Ancheta Recorder care ”zguduie” DGPI, fostul ”Doi și-un sfert”, scoate la iveală modul în care ofițeri de poliție deveniți incomozi sunt trași pe linie moartă prin retragerea certificatului de acces la informații clasificate fără ca ofițerul să aibă dreptul să știe de ce i s-a încheiat cariera. De asemenea, ancheta mai arată că serviciul secret al MAI poate acționa fără un control parlamentar real.

Principalele puncte din Dreptul la replică

1. În ceea ce privește aserțiunile potrivit cărora DGPI își desfășoară activitatea în mod abuziv, fiind influențată de diverse interese politice sau având la bază resorturi subiective, subliniem faptul că activitatea unității se realizează cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a principiilor legalității, neutralității, imparțialității și echidistanței politice.

2. Referitor la afirmațiile conform cărora modalitatea de numire în funcție a directorului general al DGPI creează contextul unor imixtiuni politice, facem precizarea că acestea sunt regretabile, având în vedere că toate persoanele din conducerea DGPI au fost avizate de către CSAT cu ocazia numirii în funcție, în conformitate cu prevederile art. 78 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

3. DGPI a informat de fiecare dată organele de urmărire penală când a identificat date și informații care relevă pregătirea sau săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, rezultate din verificările și activitățile specifice. Pe de altă parte, nu orice conduită/acțiune care relevă un element de incompatibilitate atrage răspunderea penală, la fel cum nu orice faptă penală constituie și un risc la adresa informațiilor clasificate.

Răspunsul jurnaliștilor

Jurnaliștii Recorder au transmis că ”DGPI se folosește de jumătăți de adevăr și evită cele mai grave elemente din investigație” pentru a-și susține aceste aserțiuni.

”Cei de la DGPI ne cer să-i credem pe cuvânt că își desfășoară activitatea „cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, a principiilor legalității, neutralității, imparțialității și echidistanței politice”, iar abuzurile și influențele politice sunt inexistente. Ca argument, afirmă că ofițerii și subofițerii cărora le retrag avizul de securitate pe durata unui an reprezintă doar 0,1% din totalul de 40.000 de persoane pe care le verifică anual. Asta deși investigația Recorder nu vorbește despre numărul celor și-au pierdut avizele, ci despre modul de operare cel puțin discutabil pe care DGPI îl aplică în retragerea acestor certificate de securitate, care vizează cu precădere oameni aflați în funcții sau în structuri foarte importante din zona Ministerului de Interne. În multe dintre aceste cazuri, e vorba de persoane care au deranjat puterea politică sau chiar DGPI-ul în mod direct. Totodată, numărul certificatelor retrase nu este nicidecum un argument în sprijinul ideii că DGPI respectă legea și nu comite abuzuri, pe care serviciul secret ar trebui să o fundamenteze pe niște dovezi mult mai clare.

Dacă e să ne referim la numărul de avize retrase, le cerem și noi celor de la DGPI să ne creadă pe cuvânt atunci când le spunem că în ultimele zile nu mai facem față numărului de mesaje venite de la foști ofițeri din Ministerul de Interne care se plâng că au fost scoși în mod abuziv din sistem prin această metodă: retragerea accesului la informații clasificate de către DGPI”, au transmis jurnaliștii.

În cazul ofițerului Cătălin Moșneagu, în care DGPI susține că nu se poate face nicio legătură între pensionarea forțată a acestuia, ca urmare a retragerii avizului de securitate, și evenimentele din 10 august 2018, jurnaliștii spun că instituție ”folosește intens de tehnica manipulării prin omisiune.”

”Foarte interesante sunt explicațiile DGPI cu privire la cazul lui Constantin Nicolescu, fostul adjunct al Poliției Române și omul în biroul căruia s-a găsit tehnică de înregistrare. Serviciul secret afirmă că, la momentul numirii acestuia în poziția de adjunct al IGPR, avea informații despre anumite „riscuri și vulnerabilități” din activitatea lui Nicolescu și a informat conducerea ministerului. În condițiile în care Constantin Nicolescu a fost, totuși, numit pe funcție, considerăm că explicarea unei situații atât de grave (numirea la vârful Poliției a unui ofițer despre care se știa că prezintă vulnerabilități) nu trebuie să vină de la Recorder, ci de la Ministerul de Interne din care chiar DGPI face parte. De asemenea, DGPI ar putea explica, la rândul său, de ce nu i-a retras avizul de securitate lui Nicolescu înainte de numire, fapt care l-ar fi împiedicat să ajungă în funcție”, mai scriu jurnaliștii.

DGPI i-a mai acuzat pe jurnaliști și că au prezentat o informație eronată: aceea că CSAT nu mai avizează șeful serviciului. Aceștia transmit însă că instituția a invocat o altă lege decât cea pe care au prezentat-o în materialul lor. ”Legea la care face referire DGPI (80/1995, privind statutul cadrelor militare) se referă la avizarea de către CSAT a tuturor cadrelor militare numite în funcții înalte din zona militară, unde se încadrează și DGPI. În schimb, materialul Recorder face referire la excluderea CSAT din procesul de numire al șefului DGPI, făcând referire la legea 194/2017, care vizează organizarea și funcționarea serviciului secret al MAI”, se mai arată în răspunsul Recorder.

Strada surpată la Slănic s-a construit peste o mină. Ciolacu: ”Ce vreţi să fac? Să ştiu unde s-au făcut drumurile peste mine?”

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat, întrebat despre situaţia de la Slănic, Prahova, unde o stradă s-a surpat, formându-se un crater de doi metri, că a fost făcut un drum peste o mină....

Ciolacu anunță că implementarea salariului minim european va începe de la 1 iulie: ”Am dat și ordonanța”

Şeful Guvernului Marcel Ciolacu a precizat că mecanismul de implementare a salariului minim european va începe de la 1 iulie. El a amintit că, în acest sens, a fost emisă ordonanţa....