Desființarea Secției Speciale: „aceeași Mărie, cu altă pălărie”. De ce redistribuirea către parchete a dosarelor SIIJ ar putea avea același rezultat

Excluderea competențelor DNA și DIICOT în anchetarea magistraților corupți este principala critică adusă noului proiect de desființare a Secției Speciale, formulată atât de asociațiile magistraților, cât și de societatea civilă. Deși proiectul prevede că 42 de procurori de la Parchetul General și de la parchetele din teritoriu vor prelua cele aproximativ 7.000 de dosare de la SIIJ, există temerea că numărul mediu de anchete pe care un procuror l-ar avea de finalizat este prea mare, iar cauzele vor rămâne tot „la sertar”.

Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost operaționalizată pe 23 octombrie 2018, însă nu a avut o activitate prodigioasă în cei trei ani și 3 luni de activitate, procurorii finalizând doar cinci rechizitorii. Dosarul în care foștii procurori de la DNA Ploiești Lucian Onea și Mircea Negulescu sunt judecați pentru represiune nedreaptă este singura anchetă de amploare pe care au trimis-o în instanță procurorii de pe Aleea Modrogan nr. 16. În rest, aceștia au soluționat prin clasare 1.701 de dosare, iar anul trecut tot mai aveau de soluționat aproape 7.000 de dosare strânse în timp.

Într-o ședință a CSM s-a dat exemplul unei unități județene de Parchet cu 5 unități locale în subordine, al cărei raport de activitate pe anul 2020 a fost pus în oglindă cu cel al SIIJ, din același an. 33 de procurori de la unitatea respectivă au trimis în judecată peste 1.500 de inculpați în 1.283 de dosare, față de SIIJ, care a întocmit 2 rechizitorii în 2020.

Guvernul PNL-PSD s-a pus de acord că SIIJ se va desființa până la data de 31 martie 2022, urmând a fi înlocuiți de „o structură care să poată să respecte directiva Curții europene de Justiție şi MCV”. Numai că noul proiect de desființare a SIIJ nu prevede nicio competență pentru DNA sau DIICOT în anchetarea infracțiunilor de corupție săvârșite de magistrați.

Proiectul de desființare a SIIJ pus în dezbatere publică de Ministerul Justiției (MJ) prevede că infracțiunile din justiție vor fi anchetate de 12 procurori de la Parchetul General – Secția de urmărire penală şi criminalistică și de câte doi procurori de la fiecare dintre cele 15 curți de apel din România.

În total, 42 de procurori se vor ocupa de dosarele magistraților corupți, inclusiv de cele aflate încă în instrumentarea SIIJ, adică de cele aproximativ 7.000 de cauze. Asta înseamnă că unui procuror îi va reveni, în medie, un fond de 166 de dosare ale SIIJ pe care va fi nevoit să îl soluționeze, prin clasări sau trimiteri în judecată. În proiect se prevede că oricare dintre acești procurori desemnați pot fi revocați din funcție „pentru ineficiență profesională apreciată în funcție de eficiența și calitatea activității”.

O parte din procurorii SIIJ ar putea fi selectați și pentru noua structură

Majoritatea procurorilor de la SIIJ ar putea, teoretic, să facă parte din cei care vor fi desemnați a se ocupa de dosarele magistraților corupți, deoarece aproape toți au grad de PICCJ sau Parchet de pe lângă Curtea de Apel (PCA). Nu este exclus, așadar, ca unii dintre procurorii SIIJ să fie desemnați pentru a face parte din noua structură.

Iată care era componența SIIJ, până recent:

• Adina Florea – fost procuror al PCA Constanța, apoi procuror PICCJ. În prezent activează la Inspecția Judiciară.
• Silviu Vasile Ciocoiu – fost procuror la PCA Constanța, apoi procuror PICCJ. În prezent activează la Inspecția Judiciară.
• Mihaiela Iorga Moraru – fost procuror DNA, apoi al PICCJ.
• Marin Nicolae – fost procuror DNA, apoi procuror PICCJ.
• Sorin Eugen Iasinovschi – fost procuror la PCA Suceava, apoi procuror PICCJ.
• Adina Petrescu– procuror PICCJ.
• Nicolae Adelin Mihăilă – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.

Potrivit proiectului de desființare a SIIJ, procurorul general sau procurorul șef al parchetului de pe lângă curtea de apel sunt cei care îi vor selecta pe procurorii care îi vor urmări penal de magistrați. Propunerile vor fi trimise către Plenul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care se va exprima în sensul admiterii sau al respingerii acestora.

În privința celor care vor lucra în cadrul Parchetului General condițiile sunt ca aceștia să aibă o vechime de cel puţin 15 ani în funcția de procuror, pe când cei care vor lucra la parchetele de pe lângă curțile de apel, vechimea minimă este de 12 ani. În rest, aceștia trebuie să aibă „o conduită morală ireproșabilă”, calificativele „foarte bine” la ultimele 2 evaluări profesionale și nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.

De asemenea, proiectul prevede că procurorii care vor ancheta magistrați trebuie să aibă „au o experienţă profesională semnificativă, în principal în investigarea infracţiunilor de corupţie şi celor asimilate acestora ori a infracţiunilor de crimă organizată şi terorism, dar fără a se limita la aceste categorii de infracțiuni”. Îndeplinirea tuturor acestor condiții va fi verificată de Plenul CSM.

Asociațiile magistraților: Noul proiect – un compromis inadecvat

Proiectul a strâns deja critici, atât din partea asociațiilor magistraților, cât și din partea societății civile.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie au transmis, pe 24 ianuarie, un comunicat în care comentează noul proiect privind desfiinţarea Secţiei Speciale.

„Competenţa de anchetare a tuturor infracţiunilor săvârşite de magistraţi, aşadar şi a celor de corupţie, ar urma să revină procurorilor anume desemnaţi din parchetele obişnuite, deşi faptele de corupţie trebuie anchetate de parchete specializate. (…) Se menţine regula potrivit căreia desemnarea procurorilor care vor ancheta magistraţi se face de Plenul CSM. Această competenţă a Plenului CSM a fost criticată de Comisia de la Veneţia . (…) Noul proiect privind desfiinţarea Secţiei Speciale reprezintă un compromis inadecvat, de natură a încălca Decizia MCV şi Avizele Comisiei de la Veneţia, în concret obligaţiile României de stat membru al Uniunii Europene şi al Consiliului Europei. Soluţia firească rămâne desfiinţarea necondiţionată a Secţiei Speciale şi restabilirea competenţelor parchetelor specializate, precum DNA şi DIICOT, aşa cum au propus organismele europene relevante”, scriu magistrații în comunicat.

Stelian Ion, fost șef al MJ: „Adevărata problemă este slăbirea DNA”

Proiectul de desfiinţare a SIIJ prezentat de Predoiu „încalcă flagrant” una dintre cerinţele principale ale rapoartelor MCV şi avizele Comisiei de la Veneţia şi anume refacerea competenţelor Parchetelor specializate - DNA şi DIICOT – a scris pe Facebook Stelian Ion, fost ministru al Justiției.

„Găselniţa lui Predoiu de a trimite dosarele la mai multe Parchete din teritoriu, pentru a nu se putea spune că le mută la o altă structură după chipul şi asemănarea SIIJ, este ridicolă şi nu rezolvă adevărata problemă. Adevărata problemă este slăbirea DNA. Iar faptul că noua structură va avea coordonare şi nucleu central arată că, până la urmă, SIIJ nu se desfiinţează, ci se re-înfiinţează. La fel de ridicolă este invocarea modelului organizării Parchetului European pentru a justifica o nouă SIIJ, mutată la Parchetul General”, a adăugat Stelian Ion.

ONG-uri: „Proiectul este praf în ochii cetățenilor”

ONG-urile critică deja proiectul de lege pentru desființarea SIIJ pus în dezbatere de MJ ș icer ministrului Predoiu să aștepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneția înainte să trimită documentul în Parlament. Principala nemulțumire a ONG-urilor e că DNA și DIICOT n-au niciun fel de atribuții în anchetarea magistraților corupți.

„Proiectul de lege desființează doar formal Secția Specială și înființează o nouă structură asemănătoare, cu puțini procurori, care nu sunt specializați pe anchetarea infracțiunilor de corupție sau criminalitate organizată și care vor fi numiți de Plenul CSM. (…) Dacă acum 2 ani, Cătălin Predoiu considera că DNA și DIICOT sunt eficiente și îi pot ancheta pe magistrați, în prezent ocolește cele două structuri specializate, doar ca să le facă pe plac partenerilor de Guvernare, PSD și UDMR, părinții Secției Speciale. (…) În realitate, proiectul este praf în ochi pentru cetățeni, sistem de justiție și instituții europene, dar mai grav este că nu rezolvă problema de fond: aceea a miilor de dosare de corupție din sistemul judiciar, încă nelucrate.(…) Cu un asemenea simulacru de proiect de desființare a Secției Speciale, România nu doar că riscă să piardă intrarea în spațiul Schengen, dar pune în pericol banii din PNRR, pentru că nu asigură independența justiției și lupta anticorupție, așa cum și-a asumat ca stat european”, se arată într-un comunicat dat publicității, marți, de Asociația Funky Citizens, Comunitatea Declic și Asociația Voci pentru Democrație și Justiție.

Ministrul Justiție Cătălin Predoiu a spus că „o altă soluție tehnică pentru desființarea SIIJ nu e posibilă politic în acest moment”, el precizând că noul proiect a fost agreat de toate partidele din coaliție. El a susținut că nu va fi vorba, de fapt, despre o altă structură care să înlocuiască SIIJ, ci despre un nou sistem, invocând modelul Parchetului European.

SIIJ – Portiță de scăpare pentru Sebastian Ghiță

Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) mai mult a încurcat decât a rezolvat lucrurile în ceea ce privește fenomenul corupției în rândurile magistraților, asta deoarece procurorii Secției speciale pe de-o parte au retras căi de atac în dosare importante, iar pe de altă parte au deschis cauze penale doar pentru a le clasa.

Sebastian Ghiță este cel care a profitat cel mai mult de pe urma retragerii apelurilor SIIJ. Pe 28 iunie 2019, fostul deputat fugar a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), în dosarul în care era judecat pentru intervenții la vârful Poliției și Parchetului din Prahova, printre altele și pentru a-l scăpa de probleme penale pe „Moșu’“ – așa cum îi spunea Sebastian Ghiță lui Mircea Cosma, fostul șef al Consiliului Județean.

Practic, prin retragerea apelului SIIJ, Completul de cinci judecători a fost nevoit să menţină decizia de achitare dată pe 14 iunie 2018 de un complet de trei judecători de la Instanţa Supremă. Au mai fost achitați astfel și Liviu Tudose (fost șef al Parchetului Curții de Apel Ploiești) și Viorel Dosaru (fost șef al IPJ Prahova).

Ghiță a scăpat „la mustață”, deoarece Parchetul General a cerut disjungerea cauzei cu privire la acesta pentru infracțiunea de șantaj la adresa lui Theodor Berna, patronul firmei Tehnologica Radion SRL, parte din dosar care nu intra în competența SIIJ, deoarece nu privea magistrați. ÎCCJ a respins, însă, această solicitare.

Dosarul Romsilva, plimbat între instanțe

Pe 13 mai 2019, SIIJ a decis retragerea apelurilor în mega-dosarul Romsilva, în care instanța de fond i-a condamnat pe Viorel Hrebenciuc (2 ani cu executare), pe fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc (2 ani cu suspendare), pe fostul deputat Ioan Adam (2 ani cu executare) și pe soția lui, judecătoarea Roxana Adam (2 ani cu suspendare). În același dosar, fostul ministru al Justiției Tudor Chiuariu a fost achitat. Dosarul Romsilva viza activitatea unui grup infracțional organizat format din politicieni, oameni de afaceri și magistrați, legat de retrocedarea ilegală a 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău către prințul Gheorghe Paltin Sturza. Pe 11 noiembrie 2019, ICCJ a anulat toate condamnările din dosar și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Brașov. În al doilea ciclu procesual, CA Brașov a pronunțat decizii de condamnate similare, iar dosarul a ajuns acum din nou pe rolul Înaltei Curți, unde are termen pe 10 februarie, însă în tot acest timp termenul de prescriere al faptelor curge în continuare.

Doi masoni, scăpați „basma curată“

Fostul șef al Poliției Române, Liviu Popa, judecătorul Ovidiu Galea și mai mulți poliţiști acuzați de fapte de corupție au fost achitați definitiv, în data de 29 noiembrie 2019, la ÎCCJ. Popa si Galea erau judecați, printre altele, și pentru fals în declarații, după ce nu și-au dezvăluit apartenența la Masonerie. Pe 19 aprilie 2019, Curtea de Apel Timişoara a decis să renunţe la aplicarea pedepsei pentru fals în declaraţii faţă de cei doi și i-a sancţionat doar cu un avertisment, iar procurorii SIIJ nu au mai făcut apel, astfel că aspectul cu privire la falsul în declarații nu a mai făcut obiectul procesului la ICCJ.

Kovesi şi Timmermans, țintele SIIJ

Pe de altă parte, SIIJ a fost folosită ca instrument de presiune mediatică asupra unor magistrați. De exemplu, procurorul-șef adjunct Adina Florea i-a deschis dosar penal fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, pe care a chemat-o la audieri, apoi a pus-o sub acuzare chiar înainte de procedurile din cursa pentru șefia Parchetului European. Acuzațiile erau de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă în urma denunţului făcut de fugarul Sebastian Ghiţă cu privire la repatrierea lui Nicolae Popa. Ulterior, un judecător de la ÎCCJ a stabilit că nu există probe pentru a se începe urmărirea penală împotriva lui Kovesi, iar controlul judiciar impus de Adina Florea era nelegal.

Tot SIIJ a deschis un dosar care îi viza, printre alţii, pe prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi comisarul european Vera Jourova, pentru constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de informaţii false, pe motiv că Raportul MCV privind justiţia din România conţinea date false. Patru luni le-a luat procurorilor SIIJ pentru a constata că faptele nu există, așa cum susținea în plângere o publicație pe care unii inculpați o folosesc ca „platformă de liberă exprimare”.

Director din cadrul Complexului Energetic Oltenia, reținut pentru trafic de influență. Ce acuzații i se aduc

Cătălin Liviu Stănculescu, directorul Direcției Energie din cadrul Complexului Energetic Oltenia (CEO), a fost reținut pentru 24 de ore, vineri, 26 aprilie, de procurorii Direcției Naționale...

Ministrul Energiei trimite Corpul de Control la Complexul Energetic Oltenia după perchezițiile DNA

Ministerul Energiei anunţă, joi, 25 aprilie, că sprijină ancheta procurorilor DNA la Complexul Energetic Oltenia şi va pune la dispoziţie toate informaţiile solicitate. Ministrul Energiei,...