Descoperire arheologică spectaculoasă în Apuseni. Urme de locuire vechi de aproape 5000 de ani, datate prin metoda cu radiocarbon FOTO

Autor: N.G.
Marti, 28 Iunie 2022, ora 04:04
14994 citiri
Descoperire arheologică spectaculoasă în Apuseni. Urme de locuire vechi de aproape 5000 de ani, datate prin metoda cu radiocarbon FOTO
Zona sitului arheologic cercetat în campania din acest an. Foto: Muzeul Unirii Alba Iulia

Arheologi din patru țări europene au continuat în 2022 activitățile de cercetare ale unui cimitir tumular preistoric descoperit în Munții Apuseni, pe teritoriul comunei Râmeț. Șantierul arheologic a fost redeschis după trei ani, ultima prezență a arheologilor în Apuseni fiind în vara anului 2019.

Cercetarea movilei funerare de la Râmeț, punctul Gugu, cea mai mare din zonă, a început în anul 2019, dar a fost suspendată până în acest an din cauza pandemiei de COVID-19. În procesul de analiză a vestigiilor descoperită a fost utilizată și tehnologia LIDAR (scanarea laser 3D cu radiocarbon), cea mai modernă tehnică de observare a terenului în scopul descoperirii de noi situri arheologice.

LIDAR a ajuns să fie folosită în Munții Apuseni în cadrul proiectului MARBAL (Mortuary Archaeology of the Ramet Bronze Age Landscape – Arheologia mortuară în Epoca Bronzului în arealul Râmeţ), desfăşurat de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia în parteneriat cu Hamilton College (SUA) şi McDonald Institute Cambridge (Marea Britanie). Campania din acest an, derulată în perioada lunilor mai-iunie, a fost coordonată de arheologul Horia Ciugudean alături de Colin Quinn (Hamilton College) și Jess Beck (Universitatea Harvard), fiind derulată cu contribuție unor arheologi români, americani, englezi şi germani.

Foto: Muzeul Unirii

Rezultatele cercetării movilei sugerează o locuire intensă în zona Munților Apuseni acum aproape 5.000 de ani, din Eneolitic și Epoca Bronzului. Movila funerară cercetată are 2 orizonturi de utilizare, unul, cel mai vechi, cu morminte de înhumație datând de la începutul Epocii Bronzului, iar a doua, cu morminte de incinerație, urne sau gropi cu oase calcinate, vase sparte ritualic și bulgări de calcar, datând de la mijlocul Epocii Bronzului, cultura Wietenberg, o cultură caracteristică Transilvaniei (2200 – 1600 î. Hr.).

”Pentru mormântul săpat în 2019, după ce a fost dusă o probă în laborator, avem o dată precisă, este undeva la o vechime totală de 4.600 de ani - 4.700 de ani, deci din circa 2.600 - 2.500 î.Hr. O vechime apreciabilă, dar considerăm noi că nu face parte din cele mai vechi morminte de aici. Este probabil ca mormântul descoperit în acest an, unul colectiv, să fie mai vechi decât acesta, probabil cu 200 de ani chiar, şi să urcăm începuturile acestui monument funerar către anul 2.900 - 3.000 î.Hr. Populaţia preistorică din zona munţilor Apuseni, din zona Râmeţ, poate fi cu siguranţă atestată ca având o vechime de 5 milenii”, a declarat arheologul Horia Ciugudean.

În ceea ce priveşte cercetările realizate în acest an în cimitirul tumular preistoric, rezultatele sunt considerate ”spectaculoase”.

Foto: Muzeul Unirii

”S-a lucrat intens, timp de două luni, cu rezultate mai mult decât importante, spectaculoase chiar. Dacă în 2019 se săpase cam aproximativ un sfert din movila respectivă, cu diametrul de circa 16 metri, acum s-a reuşit terminarea primului sector şi continuarea unui al doilea cadran, astfel cam jumătate din această movilă este în întregime cercetată. Au fost descoperit două orizonturi de înmormântări.

Înmormântări care aparţin orizontului vechi, adică începutul epocii bronzului, morminte de înhumaţie, cu schelete depuse în poziţie chircită. Mai mult chiar, mormântul central este un mormânt colectiv. Doi indivizi au fost cel puţin îngropaţi în acest mormânt şi nu în poziţia anatomică. Oasele sunt aranjate, ceea ce ar putea indica că au fost aduşi dintr-un alt punct şi reînhumaţi aici”, a spus arheologul.

El a adăugat că urmează ca cercetările mai precise de laborator să stabilească dacă oasele respective au fost expuse la factorii atmosferici şi abia apoi înhumate. ”Oricum este un ritual aparte, cu numeroase aspecte încă puţin cunoscute”, a punctat Ciugudean. În ceea ce priveşte cel de-al doilea orizont de înmormântări, care a apărut în urma cercetărilor din 2022, acesta aparţine unei etape mai noi a epocii bronzului, cea a bronzului mijlociu, mai precis a Culturii Wietenberg, în care obiceiul era cel al incinerării morţilor.

”Exista o locuire intensă în zonă, legată probabil de creșterea animalelor, dar și de comerț pe un drum străvechi care lega Valea Mureșului de Valea Arieșului, pe un traseu care se suprapune destul de bine cu cel al Transalpinei de Apuseni. Se propune conservarea în situ, pentru ca descoperirile să poată fi vizitate de turiști. Cercetarea completă a sitului este departe de a fi încheiată. În cele două campanii derulate a fost cercetat doar jumătate din sit-ul arheologic de la Râmeț.

Bătrâna care a vrut să salveze un arici găsit pe marginea drumului. Ce a descoperit când a mers cu el la veterinar FOTO
Bătrâna care a vrut să salveze un arici găsit pe marginea drumului. Ce a descoperit când a mers cu el la veterinar FOTO
O femeie din Marea Britanie s-a dus la un spital pentru animale sălbatice, susținând că a găsit un arici pe marginea unui drum și l-a luat acasă, unde s-a ocupat de îngrijirea lui peste...
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Din ce destinații vin primele avioane în România imediat după intrarea în „Air Schengen”. Pasagerii nu vor mai face controalele la frontieră
Primele zboruri din spaţiul Schengen care vor ateriza duminică pe aeroportul Henri Coandă vor fi cele care vin de la Paris, Viena, Hamburg, Roma, Zurich, Munchen, Amsterdam şi Geneva,...
#descoperire, #arheologi, #cimitir, #Apuseni, #cercetare, #muzeu , #stiri cultura