Raport negativ despre democrația din România: "Situația s-a înrăutățit în anul 2023. Justiția își sacrifică independența pentru a servi interesele actorilor politici

Un raport realizat de Centrul pentru Inovare Publică, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, ActiveWatch Asociația pentru Tehnologie și Internet - ApTI, arată că puterea politică din România este dominată de o mare coaliție unită nu de valori comune, ci de dorința de a controla resursele publice, iar "cel mai vocal partid de opoziție rămâne un partid extremist", făcând referire la AUR.

"Urmărim în primul rând evoluțiile legate de libertatea de exprimare, libertatea întrunirilor, dreptul la asociere, accesul liber la informații de interes public și participarea tuturor actorilor la luarea deciziilor.

Nediscriminarea este valoarea transversală a acestor domenii. Pe fundal, privim la echilibrul puterilor în stat. Pentru fiecare dintre aceste domenii am constatat că situația s-a înrăutățit în anul 2023. Nu mult, nu dramatic, dar se confirmă tendința negativă pe care am surprins-o în edițiile precedente ale Raportului Starea Democrației.", se arată în documentul publicat de G4Media.ro.

Raportul arată că ”justiția română își sacrifică credibilitatea și independența pentru a servi interesele actorilor politici și instituţiilor de forţă ale statului”, considerând emblematic în acest sens cazul Emiliei Șercan.

Cele mai importante informații din raportul privind starea democrației în România:

- Puterea politică din România este dominată de o mare coaliție unită nu de valori comune, ci de dorința de a controla resursele publice, iar cel mai vocal partid de opoziție rămâne un partid extremist. Puterea folosește pretextele oferite de războiul de la graniță și creșterea extremismului pentru a ne oferi un schimb „de nerefuzat”: securitate și stabilitate în schimbul libertății.

- Vor fi patru runde de alegeri, unele din ele, probabil, comasate bizar, fără o logică în sensul sprijinirii democrației sau a deciziilor electorale ale cetățenilor. La fel de bizar, ne îndreptăm către un scenariu în care competiția electorală între marile proiecte este înlocuită de o coaliție care își aranjează cine și cum va câștiga alegerile.

- Presa de investigație a publicat noi dovezi despre contractele generoase de publicitate prin care principalele partide politice au direcționat sume semnificative către instituții media.

- Dosarele care cercetau infracțiunile a căror ţintă a fost jurnalista Emilia Şercan au fost închise abrupt în toamna anului 2023. Justiţia nu a reușit să identifice și să trimită în judecată autorii amenințărilor și a campaniei de denigrare, inclusiv prin încălcarea gravă a vieții private, care au avut-o drept țintă pe jurnalistă. Emilia Şercan a expus în ultimii ani o serie de plagiate academice în rândul politicienilor și demnitarilor de rang înalt.

- Grupul de presă elveţian Ringier a decis să sacrifice managementul administrativ şi conducerea editorială a publicaţiilor Gazeta Sporturilor şi Libertatea, precum şi o bună parte a redacţiei Libertatea după ce aceştia s-au opus presiunilor editoriale ale patronatului, prin care se încerca favorizarea industriei de pariuri.

În raport se mai precizează și procesele împotriva ONG-urilor

- În 2022 Asociația Civică Miliția Spirituală a fost dizolvată de instanță pentru că nu a putut plăti cheltuielile de judecată pretinse de un dezvoltator imobiliar.

- În 2023 a venit rândul Asociației Salvați Bucureștiul și Asociației S.O.S. Orașul, implicate în același proces. La momentul redactării acestui raport, cererile de dizolvare fuseseră admise de prima instanță însă ambele organizații sperau că, în condițiile în care își lichidează datoriile, instanțele de apel vor respinge cererile de dizolvare.

Pe de altă parte Asociația Centrul pentru Inovare Publică a câștigat, după aproape trei ani, un proces împotriva PNL care obligă partidul să spună ce a făcut cu banii publici. Pentru că partidul refuză să se supună deciziei instanței, singura cale este un nou proces, pentru aplicarea amenzii.

În 2023, Guvernul a continuat să abuzeze de instrumentul ordonanței, într-o uzurpare a rolului de legiferator al Parlamentului. Au fost adoptate 129 de ordonanțe de urgență și 42 simple, se mai arată în Raport.

Un alt aspect care ar afecta democrația este noua lege a securității cibernetice intrată în vigoare în martie 2023 lărgește atribuțiile pe care le are Serviciul Român de Informații. Într-un interviu acordat de generalul SRI Anton Rog, acesta explică că SRI va putea, de exemplu, să închidă site-uri dacă un partid folosește acțiuni de propagandă ce ar putea influența rezultatele alegerilor. Nu există nici un mecanism de control civil sau de contestare a deciziilor de blocare sau închidere a unui site, acestea fiind, în spirit, echivalente cenzurii.

Marcel Boloș, așteptat în plenul Camerei Deputaților la solicitarea AUR. Pentru ce trebuie Ministrul Finanțelor să dea socoteală

Ministrul Finanţelor Marcel Boloş este aşteptat luni, 22 aprilie, la ”Ora Guvernului”, la plenul Camerei, după ce parlamentarii AUR au solicitat acest lucru. Ministrul va fi chestionat în...

Parlamentul decide astăzi participarea Armatei României în mai multe operațiuni militare internaționale, unele în zone de conflict

Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc luni în şedinţă comună pentru a aproba participarea Armatei la aprobarea participării Armatei României la Operaţia maritimă de tip coaliţie...