Mitul țânțarilor din Delta Dunării. Cum am petrecut trei vacanțe în “paradisul” lor și nu m-a ciupit nicio insectă

Delta Dunării este una dintre cele mai frumoase zone din România. Este spectaculoasă pornind de la peisajele sale deosebite și până la fauna atât de variată. De la gastronomia specifică, până la obiceiurile locului. Un lucru mai puțin plăcut este mereu asociat cu acest loc: țânțarii. Sunt ei atât de supărători pe cât de blamați sunt? Experiența îți va dovedi contrariul.

Ani de zile am evitat Delta tocmai sub pretextul acesta: sunt țânțari mulți și n-aș suporta să-mi dea mereu târcoale și să mă înțepe. Prima dată când mi-am luat inima în dinți și am pornit spre Deltă am luat cu mine o plasă plină cu spray-uri și soluții repelente. Mă blindasem având convingerea că imediat ce voi coborî din barcă mă vor năpădi țânțarii. Supriza a fost alta. Niciun țânțar! Cum așa? Păi unde sunt “lighioanele” de care m-am temut atât?

Spre deosebire de alte zone, în Deltă, țânțarii sunt activi o perioadă scurtă din zi. Apăreau în jur de 8-9 seara și după o oră dispăreau ca prin minune. E drept că în ora aceea era dificil să stai pe afară. Însă te adăposteai undeva în hotel sau în restaurant și după ce trecea “valul”, puteai ieși din nou afară fără probleme. În trei dintre vacanțele de câteva zile petrecute în Deltă nu m-a înțepat nici măcar un țânțar!

Doctor Elena Iorgu, cercetător la Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa din București, a explicat pentru Ziare.com de ce avem în Delta Dunării țânțari doar o oră-două pe zi, dar și dacă sunt sau nu periculoși.

“Speciile de țânțari din Delta Dunării au niveluri de activitate și obiceiuri diferite. Unii sunt mai activi în timpul zilei. Alții sunt mai activi noaptea, în amurg sau în zori. Pentru majoritatea speciilor de țânțari din Deltă, activitatea lor atinge vârful în timpul amurgului. Majoritatea țânțarilor nu prea înțeapă în mijlocul zilei, când soarele și căldura sunt la apogeu. Odată ce un țânțar intră într-o casă sau o clădire, este protejat de deshidratare și este mai probabil să zboare mult timp decât ar face în mod normal. Aceștia rămân activi mai mult timp datorită temperaturii și luminii controlate din interiorul locuințelor”, explică Dr. Elena Iorgu.

Cercetătoarea arată și de ce țânțarii dispar brusc la un moment dat. “Activitatea țânțarilor devine mai accentuată odată cu creșterea umidității atmosferice și a temperaturilor, având un maxim în jur de 20°C, sau pentru speciile e Culex la 24-26°C. De asemenea, viteza vântului are efect asupra activității țânțarilor, când vântul depășește 3-8m/s aceștia nu mai pot să zboare. Majoritatea speciilor de țânțari au mai multe generații pe an, din această cauză, activitatea lor poate crește și descrește pe parcursul unei veri, având vârfuri de intensitate corelate cu perioada în care se găsesc adulții”, mai spune Elena Iorgu.

“Doar femelele înțeapă și sug sânge”

Țânțarii sunt niște insecte care fac parte din ordinul Diptera, ordin care mai cuprinde muște, tăuni, flebotomi sau tipulide și sunt grupați familia Culicidae. În România sunt cunoscute aproximativ 60 de specii de țânțari. Dintre speciile de țânțari cele mai de cunoscute sunt: Culex pipiens (țânțarul comun) și Aedes albopictus (țânțarul tigru) mai ales în zonele urbane.

Ciclul biologic al țânțarilor cuprinde următoarele etape: ou, larvă (patru stadii larvare), pupă și adult (imago). Ouăle sunt depuse de femele fie individual sau grupat pe un substrat umed. Din ou, larva eclozează direct în apă, unde se hrănește cu particule suspendate, trece prin patru stadii prin năpârlire și apoi se transformă în pupă. Atât stadiile larvare, cât și pupa sunt acvatice, dar au nevoie de aer de la suprafață ca să respire. Ciclul acvatic are o durată variabilă în funcție de specie și de condițiile de mediu.

“Doar femelele înțeapă și sug sânge. Femele de culicide au nevoie de proteine din sânge pentru maturarea ouălor, ele înțeapă diferite vertebrate, injectează propria salivă pentru a preveni coagularea sângelui și preiau o picătură din sângele gazdei. În acest fel, țânțarii pot transmite diverși agenți patogeni. Culicidele sunt vectori ai unor boli foarte grave care pot afecta atât oamenii cât și animalele. Majoritatea acestora trăiesc în zone urbane sau periurbane, unde au acces la gazde (oameni sau animale) de la care sug sânge”, explică cercetătoarea de la Muzeul Antipa.

În Delta Dunării sunt cunoscute peste 30 de specii de țânțari. Un studiu din 2018, efectuat în mai multe zone din Delta Dunării, a observat că cele mai abundente specii de țânțari din această zonă sunt Coquillettidia richiardii și Anopheles hyrcanus, care au reprezentat aproximativ două treimi din indivizii capturați în probe, între aprilie și septembrie în 2 ani consecutivi (Torok, 2018).

Sunt periculoase înțepăturile țânțarilor din Deltă?

Sunt cunoscute foarte multe boli la oameni și animale cauzate de agenți patogeni transmiși de insecte. O mare parte dintre aceste boli sunt transmise prin intermediul țânțarilor. Ei sunt vectori mai ales pentru virusuri (ex. Virusul West-Nile, virusul Zika, febra Dengue, Chikungunya etc.), dar și pentru bacterii (Rickettsia, bacteria responsabilă pentru tifos), protozoare patogene (ex. Plasmodiul malariae, responsabil de malaria) sau viermi (Dirofilaria sp. – un vierme care cauzează infecții și inflamații ale inimii mai ales la carnivore). Există o categorie specială de virusuri transmise de țânțari, numite mobovirusuri – termen ce provine din engleză și însemnă mosquito-borne viruses. Odată cu încălzirea globală și cu intensificarea transporturilor internaționale, speciile de țânțari și-au extins distribuțiile. Aceștia au adus cu ei și boli care înainte erau considerate tropicale, dar care au început să fie prezente și în alte zone, cum sunt cele temperate unde se află și România (vezi virusurile Zika și WestNile).

În Delta Dunării, au fost identificate mai multe specii de țânțari purtătoare de diferiți agenți patogeni. Cele mai abundente par a fi: Anopheles maculipennis, Aedes vexans, Culex modestusus, Culex pipiens, Ochlerotatus caspius, Coquillettidia richiardii (Torok, 2018). Aceste specii sunt cunoscute ca fiind vectori pentru virusuri precum West Nile, bunyavirusuri, bacterii precum Francisella tularensis (agentul tularemiei), sau nematode parasite (Dirofilaria repes etc). acești agenți patogeni afectează atât oamenii cât și animalele. Totuși, doar o mica parte din țânțarii din Delta Dunării sunt purtători de agenți patogeni. Același studiu (Torok, 2018) a demonstrat că doar 0,5% din țânțarii capturați în Delta Dunării erau purtători de virusuri.

Știm că unele persoane par mai predispuse la a fi înțepate de țânțari, în vreme ce altele sunt ferite de ciupituri. De ce sunt atrași de anumiți oameni? Dr. Elena Iorgu spune că persoanele cu grupa de sânge zero sunt cele mai vulnerabile, ele atrăgând cei mai mulți țânțari. De asemenea, țânțarii sunt atrași de acidul lactic sau de amoniacul produs de pielea omului. Astfel, persoanele care secretă mai mult acid lactic sau amoniac pe suprafața pielii vor atrage mai mulți țânțari.

“Țânțarii sunt sensibili la dioxid de carbon, ei iși identifică țintele (oamenii sau animalele) după dioxidul de carbon pe care acestea îl elimină prin respirație. Oamenii care elimină mai mult dioxid de carbon, decât în mod obișnuit (femei însărcinate, personae supraponderale, personae care fac efort etc.), vor atrage mai mulți țânțari. De asemenea, o tempertură a corpului mai ridicată decât media atrage mai ușor țânțarii precum și consumul de alcool în mod excesiv”, explică Elena Iorgu.

“Oamenii din satele deltaice trăiesc fără a avea o problemă cu țânțarii”

Oamenii Deltei s-au obișnuit cu țânțarii. Pe ei nu-i mai deranjează așa cum se întâmplă cu turiștii. N-au niciun secret anume, poate doar mai multă rabdare. Ei știu că trebuie să dăm naturii ce-i al naturii și că nu ne putem opune firescului acestor lucruri.

“Am avut o discuție cu administrația publică locală. S-a decis ca stropirea împotriva tânțarilor în localitate să se facă la început de sezon, după două săptămâni se repetă încă o dată și în felul acesta oamenii pot să stea pe terase fără a avea probleme.

Dar să știți că oamenii locului nu au nicio problemă. Sunt într-adevăr țânțari, dar foarte puțini la lăsarea serii și în general pe zona umedă. Cei mai mulți sunt pe plajă, este zona dintre uscat și mare. Dar în localitate o să vedeți că oamenii stau la terasă și nu sunt țânțari care să le facă probleme. Doar seara și în general pe zona de trazit între briza mării și uscat. Chiar și acolo, țânțarii apar doar seara, în general aproximativ 40 de minute - o oră. E un interval scurt, după care dispar pentru că intervine briza și îi alungă. Oamenii din satele deltaice trăiesc fără a avea o problemă cu țânțarii”, a explicat antreprenorul Ștefan Ivanov, proprietarul Delta Travel Star.

Cum ne ferim de înțepătura de țânțar și cât de eficiente sunt soluțiile repelente

Cel mai ușor mod de a îndepărta țânțarii din locuințe este să avem please de țânțari la ferestre sau la uși. De asemenea, e foarte important să limităm locurile în care aceștia pot să depună ouă și să se reproducă cum sunt recipientele în care se poate acumula apă de ploaie, ghivece de flori în care stagnează apa, butoaie cu apă etc.

“Specialiștii recomandă purtarea unor haine mai largi și deschise la culoare pentru ca țânțarii să nu reusească să înțepe prin ele. Se pare că femelele de țânțari sunt atrase de culori închise cum sunt negrul, albastrul și roșul. Soluțiile repelente sunt și ele eficiente, mai ales cele bazate pe dietil carbat, dietil ftalat și DEET. De asemenea, se pare că țânțarilor nu le plac uleiurile de lămâie și eucalipt. De aceea soluțiile bazate pe aceste uleiuri sunt destul de eficiente. În comerț există numeroase produse cu efect repelent împotriva țânțarilor”, explică Elena Iorgu.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...