Problema defrișărilor ilegale ar putea avea o soluție în curând. Europarlamentarul Nicu Ștefănuță: “Nu mai dați vina numai pe străini”

Legislația privind mediul din România a lăsat loc, de-a lungul timpului, unor derapaje care au distrus pădurile, dar și spațiile verzi din interiorul orașelor. În luna noiembrie a anului trecut, Uniunea Europeană a introdus o nouă directivă prin care sunt definite crimele de mediu, iar pedepsele pentru astfel de infracțiuni s-au înăsprit.

Directiva prevede pedepse cu închisoarea pentru persoane fizice sau excluderea de la accesul la fonduri publice pentru companii. De asemenea, statele membre vor putea alege dacă introduc amenzi pentru companii pe baza unei proporții din cifra de afaceri (până la 5%, în funcție de infracțiune) sau sume fixe de până la 40 de milioane de euro.

Invitatul Rubricii “Cu fața la alegător”, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, spune că autoritățile din România au ignorat această problemă și nu sunt pregătite pentru implementarea directivei.

“Uniunea Europeană a susținut directiva care definește crima, se numește ecocid. Au definit transportul de lemne ca ecocid, crimă împotriva mediului și automat procuratura de la noi va trebui să aibă un departament de mediu.

Eu am mai tot sesizat la ei și când s-a tăiat Parcul IOR, s-au tăiat hectare întregi. S-a dat foc de 17 ori anul trecut. Procuratura încearcă dar nu au suficiente forțe pe partea de mediu. Am adoptat o directivă privind ecocidul în care cei care comit crime împotriva mediului plătesc zeci de milioane de euro amendă”, spune europarlamentarul pentru Ziare.com.

România pierde 6 miliarde de euro în fiecare an, din cauza tăierilor ilegale de păduri, conform estimărilor europene, asumate de statul român în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Rapoartele arată că în România s-au tăiat ilegal în jur de 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an. Adică dublul cantității de lemn exploatată legal, în păduri, potrivit Panorama.

Dar problema defrișărilor nu poate fi redusă doar la anumite zone. Legislația lasă loc și în orașe de redefiniri ale spațiului verde, pentru a putea fi ridicate construcții. În lipsa unui Plan Urbanistic General, în multe orașe s-au pierdut hectare întregi de zone verzi din cauză că s-au emis cu ușurință autorizații de construire. În schimb, statisticile privind poluarea și calitatea vieții în marile orașe sunt îngrijorătoare.

“Problema nu este numai în păduri, este și în orașe, mai grav în orașe, pentru că ne lasă pe noi plini de boli, în București mor 30.000 de oameni de la boli de respirație. Bucureștenii trăiesc cu 10 ani mai puțin decât spaniolii, și din cauza poluării. Poluatorul trebuie să plătească, și este bună directiva în acest scop”, spune Nicu Ștefănuță.

“Și un europarlamentar poate să ia bătaie de la pădurari”

Organizațiile de mediu s-au implicat activ în încercarea de a combate fenomenul, dar gradul de agresivitate la care au ajuns cei care taie ilegal este descurajant. Chiar și pădurarii se confruntă cu această situație.

O statistică a Ministerului Mediului realizată în 2021 arată că, în ultimii ani, 700 de pădurari au fost bătuți, iar alți 6 au fost uciși. Pentru protejarea acestora, autoritățile au inițiat un proiect de lege care prevede ca agresarea lor să fie considerată ultraj, iar angajații au dreptul de a purta arme.

Nicu Ștefănuță a avut de-a lungul anilor mai multe campanii de conștientizare și depistare a transporturilor ilegale, dar povestește că nici statutul oficial nu reprezintă o protecție în fața hoților de lemne.

“Și un europarlamentar poate să ia bătaie de la pădurari. Cum am fost de altfel și amenințat, un pădurar spunea ‘înțeapă, înțeapă-l’, voiau să mă înțepe cu brișca, cu cuțitul. Eram în munții Făgăraș, la 30 de minute de orice semnal, iar poliția proteja pădurarii, nu pe noi.

Furtul de lemne în România continuă prosper. Avem nevoie și de politicieni care să își asume lupta asta, o fac activiștii mult mai mult decât noi, care au luat și bătaie. Este o luptă periculoasă”, spune Ștefănuță.

Acesta a precizat că fenomenul nu poate fi atribuit doar firmelor care au investit în afaceri în România și caută în primul rând profitul.

“Nu mai dați vina numai pe străini, furtul de lemne nu este numai despre străini, se întâmplă și de la Ikea și Schweighofer, dar este un fenomen autohton. Cine dă vina pe străini o face în interes naționalist, cum a fost și în Suceava și în Făgăraș, am văzut românași de-ai noștri tăind arbori seculari, păduri virgine și altele. Este prea simplificat să spuneți că doar străinii fură. Se fură în țara asta cât încape, români neaoși de-ai noștri, 90% din fenomen este de-al nostru”, spune europarlamentarul.

Un nou Cod Silvic și promisiunea autorităților

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat, în luna decembrie a anului 2023, că a fost pus în consultare publică un Nou Cod Silvic, care ar urma să schimbe drastic harta verde, reducând zonele unde se pot face defrișări, chiar și legale. Noul Cod propune interzicerea tăierilor la ras în peste 40% din fondul forestier al României, extinzând această interdicție dincolo de parcurile naționale.

Fechet a explicat că această măsură va adăuga parcurilor naturale și siturilor Natura 2000, contribuind la protecția a peste jumătate din fondul forestier al țării.

"Este una dintre cele mai importante propuneri ale Noului Cod Silvic (n.r. interzicerea tăierii la ras). Dacă astăzi, doar pe aproximativ 10% din pădurile României sunt interzise aceste tăieri, respectiv în parcurile naționale, odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ extindem suprafața unde sunt interzise aceste tăieri la ras în aproape jumătate din fondul forestier.

Pe lângă parcurile naționale vom adăuga parcurile naturale, vom adăuga toate siturile Natura 2000, ceea ce ne duce la un procent mai mare de 40%, lucru care, în opinia mea și în opinia specialiștilor în silvicultură, va fi benefică pentru că tăierea la ras e un tip de procedură silvică dovedită a nu fi cea mai potrivită", a adăugat ministrul Mediului.

Până a punerea în aplicare a Noului Cod sau modificările de legislație propuse, Statul Român ar putea fi tras la răspundere pentru faptul că doar 1% din defrișările ilegale sunt depistate de autorități.

“Dacă Statul Român se gândește numai de unde să mai ciupească un pic, și cum să mai încurce niște oameni, greșește. Pentru că Uniunea Europeană va respinge legislația care este proastă. Tot încurcă, pentru că trebuie niște oameni să atace la CCR, la CJUE și este tracasant.

Vântul economiei moderne bate înspre avut grijă de resursele noastre, până la urmă nu pentru profit lucrăm, ci și ca oamenii să trăiască bine. Am putea fi o țară care pune mai mult preț pe om, și nu numai pe bani“, a concluzionat Nicu Ștefănuță.

Directiva europeană privind crimele de mediu trebuie transpusă în legislațiile țărilor membre în cel mult doi ani de la intrarea în vigoare. În caz contrar țările care nu se conformează riscă sancțiuni sau situația de infringement.

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...