Legea prin care riști amendă sau închisoare dacă promovezi falsuri în online: ”S-a făcut pe genunchi, o să râdă toată lumea de ea”

O lege mult așteptată, mai ales de politicienii care s-au trezit subiectul unor fraude online, este cea privind conținutul înșelător al unor mesaje care reproduc imaginea unei persoane generată de Inteligența Artificială.

Cele mai grave exemple recente constau în clipuri cu politicieni care invitau la oamenii să investească în acțiunile companiilor de stat. Sorin Grindeanu, Sebastian Burduja sau Mihai Tudose au fost victimele unor astfel de videoclipuri viralizate pe internet.

Legea deep fake urmează să intre la vot săptămâna viitoare, după cum a anunțat chiar ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, dar specialiștii spun că are hibe care ar putea îngrădi libertatea de exprimare.

Practic, omul de rând va risca de la amenzi și procese, până la o condamnare la închisoare.

În nenumărate ocazii, sărbători sau evenimente, simțul umorului a fost una dintre principalele calități ale românilor. Mai ales în ceea ce privește rețele de socializare, așa numitele "bule" s-au creat în jurul oamenilor care apreciază același tip de conținut.

Ziare.com a stat de vorbă cu Tudor Galoș, consultant GDPR, pentru a vedea ce au pregătit decidenții pentru viitorul apropiat.

"Legea mi se pare foarte subțire și foarte superficială, nu poți să ai câte patru sau cinci articole care nu îți spun mare lucru, se vede că este făcută pe genunchi și pe repede înainte. Dar este semnată de mulți, are sprijin transpartinic.

O să fie afectate foarte multe, știți, de exemplu, acele softulețe în care puneai de Crăciun filmulețe și îți genera un clip în care dansa copilul? Acelea or să fie sancționabile, sau cele în care puneai poza cuiva și era fie o glumiță, fie o dedicație de ziua cuiva, și acelea or să fie sancționabile. Dacă nu punem faptul că este deep fake pe 20% din ecran.", spune specialistul.

Acesta a mai precizat că se pot face abuzuri din partea persoanei care reclamă sau a autorităților competente să judece speța. Lucrând cu AI ar trebui ca tot un program de verificare inteligent să verifice abuzurile.

Încă de la celebrele partide de șah între Garry Kasparov și Deep Blue (începuturile AI) omul și mașina nu au reușit să atingă un nivel de comunicare comun. Controversele s-au adâncit cu mașinile care se conduc singure și care au dat erori sau drone care au acționat haotic.

Prin urmare, de ambele părți există un clivaj în comunicare, cum ar putea atunci câțiva membri ai unei structuri de stat să identifice un deepfake?

Cine va fi responsabil cu monitorizarea activității online?

Legea care urmează să fie votată săptămâna viitoare prevede ca CNA și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) să fie forurile la care ne putem adresa în cazul în care vrem să sesizăm o tentativă de înșelătorie.

În lege, la articolul 1, se stipulează că în atribuții Consiliul Național al Audiovizualului verifică dacă sunt încălcate dispozițiile art. 3. În îndeplinirea acestor atribuţii, Consiliul Național al Audiovizualului poate folosi sprijinul tehnic al Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI București.

Pe de altă parte, CNA nu are competențe extinse în zona online. Infrastructura de personal a instituției nu permite astfel de verificări.

"Ei decid dacă este sau nu un deepfake, ei aruncă această problemă în brațele CNA care trebuie să contacteze autorul operei, să punem așa, pentru a o da jos. Nu are niște mecanisme, pârghii.

Problema nu este atât lipsa unor norme, ci gradul de abuz și interpretabilitate este uriaș. Până unde merge acest deepfake? Va fi foarte ușor să contești, inclusiv veridicitatea unor lucruri pe care tu le-ai spus într-o emisiune, și să vii să spui, mi-au aranjat-o ăștia. Ce instrumente vor folosi pentru a detecta deepfake", spune Tudor Galoș.

Victimele abuzurilor așteaptă o astfel de lege

La polul opus se află oamenii care sunt ținta unor ironii, fie la locul de muncă, fie la școală, fie în grupul de cunoștințe. Aceștia pot fi persoane publice, target-ul unor interese politice sau economice, sau copii care ies în evidență prin timiditate sau calități deosebite. Doar că în epoca AI, aceste persoane sunt lezate nu doar la locul de muncă, la birou sau în curtea școlii, ci și în mediul online unde li se păstrează urma, sau cum spun specialiștii, amprenta digitală.

"Mi se pare că s-a făcut mult prea repede, pe genunchi, o lege de care, atenție, este nevoie. Fenomenul explodează și tehnologia este accesibilă oricui. Dar trebuie consultată societatea civilă. Trebuie văzut ce suprapuneri sunt cu Artificial Intelligence Act, care intră în curând la vot în Parlamentul European", spune consultantul.

Problema responsabilității

Legea este destul de dură în ceea ce privește pedepsele. Se poate ajunge în situația în care punem fi amendați și pentru distribuirea unor postări care au conținut înșelător.

„Săptămâna viitoare o să fie supusă la vot această iniţiativă legislativă, care prevede următorul lucru: cei care creează astfel de conţinut, fără să scrie explicit pe cel puţin 15% din suprafaţa clipului video sau a fotografiei că este un clip video artificial generat de un soft de inteligenţă artificială generativă, riscă inclusiv închisoare până la doi ani (...). Cei care fac riscă - pe lângă amenzi - inclusiv închisoare. Cei care distribuie un astfel de conţinut, ştiind că este unul care nu reflectă realitatea, riscă să fie amendaţi cu sume între 600 de lei şi 90.000 de lei”, a spus Bogdan-Gruia Ivan, joi seară, la TVR Info.

Tudor Galoș spune că legea este mai mult un mijloc de intimidare decât un instrument util.

"În acest moment legea este mai mult o declarație politică interesantă, nu este o lege în sine. Este clar că s-au panicat ei (pentru clipurile false - n.r)

Puterea instituțiilor din România în fața META

Tudor Galoș ne explică faptul că ICI este nodul accesului la internet în România, și ar putea, legal să taie accesul la internet pentru diferite platforme care distribuie conținut fals prin utilizatorii săi, fără să îi verifice.

"Câteva zile așa, să îi doară într-adevăr. Nu se poate ca META să distribuie conținut fals cu efecte extrem de nocive asupra alegerilor din România și să nu pățească nimic. Altfel autoritățile din România nu vor fi luate în serios.

Dacă nu există niște norme clare de aplicare, pentru legea a apărut pe repede înainte, o să râdă toată lumea de ea."

Iar în ceea ce privește utilizatorii acesta spune că în primul rând pentru orice deepfake "grosolan" aceștia ar trebui să se gândească la propria reputație și să dezvolte un simț de detectare.

"Or să apară acele filmulețe care vor fi făcute profesionist, în laboratoare, și atunci nu o să putem să facem diferența. Și aici chiar o să fie nevoie de o astfel de lege dură."

Acesta a mai precizat că ar fu putut fi consultată Asociația Pentru Tehnologie și Internet sau alți specialiști din domeniu.

Meta a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor

Meta, în colaborare cu Misinformation Combat Alliance (MCA), a lansat o inițiativă pentru combaterea răspândirii informațiilor false și a deepfake-urilor generate prin inteligență...

Cât câștigă Facebook din publicitatea electorală, după ce a redus drastic recomandările pentru știri politice

Retragerea Meta de pe zona politică a dus la picajul implicării utilizatorilor pentru postările presei şi ale partidelor aflate în campanie. Asta în timp ce compania aproape că și-a dublat...