Presiunea celor 164 de miliarde împrumutate de statul român. Datoria publică record umflă artificial puterea de cumpărare, încurajează importuri și forțează inflația

Împrumuturile luate de Guvern au trecut de 164 miliarde de lei, după ce doar în septembrie statul a împrumutat 25 de miliarde de lei prin emisiuni de obligaţiuni și 3,25 miliarde de euro de pe piaţa externă, deși a încasat doar 1 miliard de euro din componenta de împrumut a PNRR.

Datoria publică din ultimele nouă luni ale anului depășesc cu mult marja totală a anului 2022, când necesarul de împrumut stabilit de Guvern a fost de 148,6 miliarde de lei. Economistul Cristian Păun a explicat, pentru Ziare.com, că marja de împrumut din prezent este forțată de constrângerile deficitului excesiv. Chiar dacă anul trecut pare că ne-am împrumutat mai puțin, datoria de anul acesta se aplică la un PIB nominal mai mare. Păun a trasat legătura economică dintre infuzarea pieței cu capital care creează artificial putere de cumpărare și cerere într-o piață care nu reușește să țină pasul, fiind sugrumată de taxe mărite, și împinsă la creșterea importurilor și la un comportament economic care nu face decât să adâncească inflația pentru restul anului, cu speranțe mici să scadă semnificativ în anul electoral care urmează.

Din suma de 164,3 miliarde de lei din primele nouă luni, 13 miliarde de lei sunt finanţări luate de stat cu termene de plată tot în cursul acestui an, inclusiv prin vânzarea în luna iulie de titluri în valoare de 8 miliarde de lei cu maturitate de numai două luni, relevă date analizate de Profit.ro.

Din vânzarea de obligaţiuni, statul a luat 159,2 miliarde de lei, la care se adaugă 5,1 miliarde lei (1,02 miliarde de euro) din componenta de împrumut a PNRR. Ministerul Finanţelor a anunţat vineri, 29 septembrie, că banii din a doua transă din PNRR au intrat în conturi. A doua tranşă include 2,14 miliarde euro sprijin nerambursabil şi 1,02 miliarde euro (5,1 miliarde lei) sprijin sub formă de împrumut.

Ministerul Finanţelor avea în plan pentru 2023 suma de 2 miliarde de lei din împrumuturi luate din PNRR, însă al doilea miliard de euro, aferent tranşei a treia, pare foarte puţin probabil să ajungă la stat în acest an, conform sursei citate.

Pentru întreg anul 2023, Ministerul Finanţelor a anunţat că are nevoie de împrumuturi de 160 miliarde lei (32,3 miliarde euro) - 68,3 miliarde lei pentru acoperirea deficitului, iar restul pentru plata de datorii vechi ajunse la scadenţă. Acest nivel de 160 de miliarde de lei nu va mai fi, însă, de actualitate după ce Guvernul va adopta rectificarea bugetară, iar ţinta de deficit va fi revizuită la un nivel mai ridicat, de la 4,4% în prezent la 5-5,5%.

Împrumuturi mai mari pentru un PIB nominal mai mare

Economistul Cristian Păun a explicat pentru Ziare.com că valoarea atât de ridicată a datoriei publice este relativ proporțională nivelului crescând al deficitului bugetar. ”Chiar dacă este mai mic anul trecut, acesta se aplică la un PIB nominal mai mare. PIB-ul nominal de anul trecut a fost umflat de inflație, deși real a crescut mai puțin comparabil cu anii trecuți. Procentul actual de datorie publică în PIB care este de în jur de 50% se aplică la un PIB care a crescut nominal, ceea ce înseamnă că și datoria va fi mai mare decât cea de anul trecut”, a clarificat economistul.

Astfel, faptul că ne-am împrumutat în primele nouă luni ale anului 2023 mai mult decât ne-am împrumutat tot anul trecut este dat și de această inflație care a umflat PIB-ul nominal de anul trecut și pentru care România, din păcate, a setat în 2023 un deficit bugetar pe care nu reușește să-l tempereze – deja ratând ținta stabilită pentru anul curent.

”Guvernul, atunci când se întinde mai mult decât este plapuma, trebuie să se împrumute. Consecința acestui împrumut semnificativ de mare este că există o presiune constantă pe dobânzi în piață pentru că statul se împrumută în concurență cu sectorul privat”, susține economistul. Dobânzile, astfel, rămân sus și pentru că statul joacă un rol în agonisirea acestor sume importante pe care le cere pe piață, fie direct cum se întâmplă în cazul Fidelis, fie indirect prin intermediari financiari cum sunt băncile, care cumpără titluri de stat.

Cum se răsfrânge povara deficitului bugetar asupra traiului de zi cu zi – Drobul de sare al Legii fiscal-bugetare

Deficitul bugetar nu este creat pentru investiții deoarece este inclus omogen în bugetul de stat care în sine este apoi structurat în categorii distincte de cheltuieli. Producând acest deficit în proporție de peste 80% pentru pensii, salarii (aproximativ 24%) și asistență socială (vreo 32%), și împrumutându-se la un nivel de 164 de miliarde de lei, statul a creat din nimic putere de cumpărare pentru 80% din cheltuieli care se duc către consum. Cristian Păun a explicat faptul că problema inflației nu se poate rezolva cu un astfel de deficit excesiv care se duce în bună măsură direct în cerere de bunuri și servicii în piață, cu care nu prea poate să țină pasul producția locală.

În plus, se creează o presiune a deficitului excesiv pe comerțul exterior, pe balanța comercială a României, pentru că, neavând o acoperire pe oferta companiilor românești din țară, mult din această cerere provenită din datorie și deficit merge către importuri.

”Dacă am rezolva problema deficitului, cu siguranță am rezolva și o bună parte din aceste derapaje macroeconomice pe care România le are în momentul de față. Din păcate, fiind an electoral în 2024, nu prea se întrevede o soluție politică la așa ceva. Guvernul pune paie pe foc încărcând economia privată cu și mai multe taxe și sperând astfel să obțină 85% din necesarul de acoperire al deficitului”. Nu este momentul, când producția industrială scade, să vii cu taxe noi, iar speranța că va obține banii necesari pentru acoperirea deficitului din economia privată nu se poate argumenta din punct de vedere al logicii economice”, a punctat economistul, făcând referire la Legea privind măsurile fiscal-bugetare pe care Guvernul o împinge în momentul de față în Parlament și care a fost contestată zilele trecute la Curtea Constituțională de către opoziție.

Economistul a condamnat alegerea Guvernului de a subvenționa golul bugetar creat prin ”lovituri” aduse mediului privat în contextul volumului de îndatorare actuală. Acesta a explicat că crearea unui context în care taxele au fost crescute pe fondul unui discurs public care blamează mediul privat ca fiind ”lacom”, lăsând companiile să se descurce pe cont propriu în gestionarea clienților și viitorului financiar dominat de incertitudine: ”Nu prea există taxă izolată pe care poți să spui că o plătește numai firma mare, numai firma mică, numai microîntreprinderea. Direct sau indirect, aceste taxe vor ajunge și la cetățean. În momentul de față estimez că în cea mai pesimistă variantă aceste taxe se vor reflecta în creșteri de prețuri global de cel puțin 2-3% pe final de an. Vom vedea încă din octombrie – noiembrie cele mai puternice creșteri de prețuri, în cazul în care chiar se aplică pachetul de legi, dacă nu se tărăgănează cu Curtea Constituțională. Cu cât se aplică mai repede această lege, cu atât impactul asupra inflației și economiei va fi mai mare”, arată Cristian Păun.

Mai mult, acesta speculează că Guvernul ar putea chiar miza ca legea să nu treacă de CCR, ca să câștige răgazul necesar să mai repare din inadvertențe și să o aplice de la 1 ianuarie, tocmai pentru a distribui o bună parte din așteptările inflaționiste anului viitor: ”Nefiind în zona euro, deocamdată nu ne sancționează nimeni pentru o rată ridicată a inflației, dar pentru deficit, suntem sancționați, așa că au ales această soluție de compromis pentru a nu risca pierderea fondurilor europene. Cu alte cuvinte, tot bunăstarea oamenilor va fi afectată în cele din urmă de această incompetență.”

2022 s-a încheiat cu împrumuturi de circa 146,5 miliarde de lei

În 2022, Guvernul s-a împrumutat din vânzarea de titluri de stat către investitori și populație cu 125 miliarde de lei, la care se adaugă 3 miliarde de lei din împrumuturi prin plasamente private pe piețele externe, în euro și dolari în lunile august și noiembrie, neanunțate de autorități, precum și încă 5 miliarde lei (anunțate de la final de octombrie) de la instituții financiare internaționale, potrivit calculelor Profit.ro.

Dacă la suma de 133 miliarde lei se adaugă 13,46 miliarde lei intrate din componenta de împrumut a PNRR, totalul sumelor contractate de către Guvern ajunge la 146,5 miliarde de lei.

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...

S-a deschis Transapuseana. Cum arată una dintre cele mai spectaculoase șosele din România FOTO

Primul lot din Transapuseana, drumul care traversează Munţii Apuseni, a fost inaugurat vineri, 26 aprilie. Este vorba despre 43 de kilometri de drum judeţean. Vicepreşedintele Consiliului...