Reforma lui Daniel Funeriu

Dezbaterile publice asupra noii legi a Educatiei nu au loc sub cele mai bune auspicii. Protestul profesorilor se inaspreste, nu se mai pun note in catalog, pe 25 de martie scolile ar putea ramane inchise, luna viitoare urmeaza o zi de greva generala, iar in iunie, inchiderea anului scolar ar putea ramane in aer.

In acest conflict, si profesorii, si Guvernul au partea lor de dreptate.

Bugetul nu suporta deocamdata lefuri mai mari, iar disparitia unor sporuri era inevitabila. In plus, calitatea actuala a invatamantului nu justifica, decat in foarte putine cazuri, majorari salariale intemeiate pe performanta.

Dar cadrele didactice au, cel putin dintr-un punct de vedere, totala dreptate: minciuna. Poate ca nu a exista categorie sociala mai umilita si mai mintita decat profesorii. Decontul acestei minciuni tot trebuia sa apara.

Si in aceste conditii incendiare, era de prevazut o inevitabila si stupida intrebare: reforma ne trebuie noua cand profesorii sunt in strada? Da, exact reforma ne trebuie! Este absurd sa sacrifici viitorul cu ochii pe interese si circumstante de moment.

E drept, acest absurd a fost modul de actiune al autoritatilor vreme de 20 de ani, dar ar trebui sa rupem odata cercul vicios. Poate ca daca cineva ar fi vizat mai demult viitorul, astazi nu ar fi existat motive de protest intr-un invatamant reformat.

Asadar initiativa lui Daniel Funeriu este necesara si trebuie incurajata. Sub aspectul continutului, ar fi utopic sa asteptam legi perfecte. Dezbaterea publica are exact acest rol corector. Ceea ce ar trebui sa ne intereseze in acest moment sunt principiile legii Funeriu. Ce doreste ministrul?

In primul rand, "umanizarea" scolii. Asa cum arata acum, invatamantul romanesc este un "cumplit mestesug de tampenie". Copii curiosi si inventivi ajung in 12 ani tineri blazati, cu alergie la invatatura si complet nepregatiti pentru viata.

Si asta pentru ca scoala romaneasca suprateoretizata vizeaza un elev teoretic, cam ca in reclama TV cu omul statistic 56% femeie si 43% barbat, nu un elev concret cu aptitudini concrete, cu interese concrete, care se pregateste pentru o viata cat se poate de concreta.

Ei bine, proiectul Funeriu incearca sa apropie scoala cat mai mult de elevul concret, care sa aiba posibilitatea de a urma un traseu cat mai personalizat cu putinta, in functie de propriile aptitudini si interese, in functie de mediul din care provine, de cerintele zonei in care traieste.

Asa se face ca programele urmeaza sa fie foarte flexibile: 30% adaptate in functie de identitatea scolii, iar 25% la dispozitia profesorilor, in functie de nivelul elevilor.

Fiecare elev va avea un portofoliu propriu in care vor fi inscrise zonele sale de maxima performanta si aptitudinile manifestate. Portofoliu, completat in urma unor evaluari periodice, va avea un rol important de-a lungul intregii cariere scolare, astfel incat nu ar mai trebui sa vedem elevi urmand specializari pentru care nu au "organ".

Din punctul de vedere al aptitudinilor elevilor, este, poate, o eroare ca legea nu prevede reinfiintarea scolilor profesionale, ca alternativa pentu copiii care nu se omora cu "cartea", dar doresc sa invete serios o meserie.

O scoala umanizata presupune si ca elevul sa inteleaga nu numai ce trebuie sa invete, ci si de ce sa invete, la ce foloseste ceea ce a invatat. Asa am putea avea sansa sa nu mai vedem elevi care stiu sa calculeze orice arie dupa niste formule bine tocite, dar nu stiu sa calculeze de cate scanduri are nevoie un fermier pentru a-si imprejmui curtea, asa cum s-a vazut din testele PISA.

Curricula va fi bazata pe cele 8 competente cheie validate de Uniunea Europeana si ar urma sa adapteze demersul didactic la cerintele pietii, astfel incat elevii sa invete ceea ce este cu adevarat util si sa poate utiliza ceea ce invata.

Legea Funeriu incearca si o doza de depolitizare, dupa limitarile impuse de Curtea Constitutionala.

Cel mai important este ca directorii scolilor vor fi angajati/revocati de catre consiliul de administratie al scolii, interventia ministerului sau a inspectoratului in acest demers fiind una minimala, strict referitoare la metodologia cadru a concursurilor. In general, legea prevede o puternica descentralizare administrativa si manageriala prin trecerea multor decizii de la nivel central la nivel local.

Un alt principiu foarte bun al legii este stimularea performantei si a responsabilitatii, nu numai la nivelul elevilor, ci si la acel al scolii, profesorului si chiar al parintilor.

Faptul ca finantarea urmeaza elevul va incuraja competitia dintre scoli, iar perdantele ramase fara elevi, vor ramane si fara bani.

Profesorii vor fi mult mai atent evaluati atat la intrarea in profesie, cat si pe parcursul ei, in primul rand in fucntie de rezultatele elevilor. Ei vor fi angajati direct de catre scoli, fara interventia inspectoratului.

Un director independent de minister, angajat si mentinut strict in functie de performanta scolii, cunatificabila in finantare, nu va avea niciun interes sa angajeze incompetenti care sa-l traga la fund. Cum sa fie astfel de prevederi pe placul sindicatelor?

Principiile legii Funeriu, dintre care am mentionat cateva, ar putea schimba substantial fata invatamantului romanesc. Dar adoptarea legii nu ar garanta succesul. Ea trebuie asimilata si apoi aplicata. Cat din corpul profesoral actual este apt sa digere o astfel de transformare majora? Ma tem de raspuns.

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...