Daniel Funeriu, despre salariile profesorilor si noul calendar scolar - Interviu

Fara sa ceara performanta, Romania nu poate evolua si, in consecinta, nu poate avea resursele sa-i rasplateasca pe profesori asa cum ei o merita, sustine ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, intr-un interviu acordat Ziare.com.

Daniel Funeriu vorbeste si despre noua Lege a Educatiei si necesitatea aplicarii ei in asa fel incat sistemul sa se schimbe, dar si despre fenomenul meditatiilor din Romania, salariile profesorilor, studentii care aleg sa plece in strainatate care, in opinia lui, se vor intoarce atunci cand vor avea certitudinea ca pot sa evolueze intr-un sistem sanatos.

Despre "punctul vulnerabil" din Legea Educatiei, adica studiul in limba minoritatilor, Daniel Funeriu sustine ca "o natiune puternica trebuie sa se hranesca din diversitate, nu trebuie sa o ingradeasca".

In opinia dumneavoastra, care sunt cele mai grave trei probleme ale invatamantului la ora actuala?

1. Irelevanta - Lipsa de relevanta a ceea ce invata copii.

2. Inechitatea - Avem unul dintre cele mai inechitabile sisteme de invatamant din Europa.

3.Ineficienta - Chiar daca aici s-au schimbat multe lucruri. Raspunsul pe care vi-l dau se refera la perioada de inceput de mandat, am sa si argumentez foarte pe scurt.

Aceste trei elemente au fost identificate ca fiind principalele trei vulnerabilitati ale sistemului de invatamant in Raportul Comisiei Prezidentiale din 2007, cel care a dus la Pactul pentru Educatie. Acest diagnostic are cifre in spate si am sa va dau doar un exemplu: ineficienta.

Investitia in educatie in Romania a crescut semnificativ din 2000 pana azi pentru ca a crescut PIB-ul. Investitia in educatie cu certitudine a crescut, acest lucru nu poate fi negat. Uitati-va cum aratau scolile noastre in 2000 si cum arata acum. In acelasi timp, aceasta crestere a investitiei nu a fost dublata de o crestere a calitatii. Rezultatele elevilor romani la testele internationale relevante, la testele PISA - ati vazut si Raportul Uniunii Europene! -, nu s-au modificat in timp.

Aceasta denota faptul ca in pofida injectarii de resurse, nu s-a ajuns la rezultate. Concluzia este ca sistemul, asa cum era el, a ajuns intr-un final de ciclu, nu mai putea sa evolueze. De aceea, lipsa de calitate, care de fapt este rezultatul celor trei vulnerabilitati majore exprimate mai sus, nu putea sa fie schimbata decat printr-un nou cadru de dezvoltare reprezentat de noua Lege a Educatiei Nationale.

Cei mai multi parinti contesta modul in care elevilor li se cere sa invete ceea ce li se preda la scoala si faptul ca acestia nu sunt invatati sa gandeasca si sa asimileze informatiile potrivit aptitudinilor si inclinatiilor pe care le au. Se poate schimba ceva in acest sens? Nu putem lua ca model de inspiratie unul dintre sistemele occidentale dezvoltate?

Este o intrebare care ar merita un raspuns detaliat si o intreaga discutie. Ele singure ar putea face obiectul unui interviu foarte lung, dar o sa va raspund pe scurt. In mod evident exista o neadecvare, fie si partiala, intre ceea ce se invata in scoala si ceea ce este nevoie in viata de zi cu zi a anului 2011. In mod evident exista atat o asteptare cat si o necesitate de modificare atat a curriculumului, a programei scolare, cat si a metodelor. Acest lucru, am spus-o, o reiterez, este prioritatea zero a ministerului. Modificarile de programa si modificarile curriculare sunt modificari de substanta.

Sa mai dau inca un exemplu: unii ministri, in trecut, au schimbat manualele si au spus ca au schimbat programa. Fals, nimic mai fals! Exista o modalitate stiintifica, daca vreti, de elaborare a unui curriculum, a unei programe scolare. Inainte de toate, noi trebuie sa definim cadrul de referinta, altfel spus, cum trebuie sa arate copiii nostri la fiecare varsta. Este o decizie, pana la urma, de societate. Odata acest cadru de referinta definit trebuie sa vedem care sunt mijloacele prin care ei vor ajunge la ceea ce noi dorim.

Acest lucru se materializeaza prin Planurile-cadru, care spun, efectiv, cate ore din fiecare materie, care este ponderea materiilor si a mijloacelor de invatare. Dupa care trebuie elaborata programa propriu-zisa, pentru a fi pragmatici. In curand, vom avea o discutie publica foarte sanatoasa, foarte importanta, pe baza unui document care va duce la definirea Cadrului de referinta curriculara. Sa va dau si un exemplu: cultivarea unei atitudini, de exemplu, perseverenta, sau seriozitatea. Cultivarea unei astfel de atitudini se face in egala masura la limba romana, la matematica, la fizica.

Daca noi definim ca vrem sa inoculam aceasta atitudine fundamentala tinerilor nostri, atunci acest lucru va trebui sa fie urmarit in cadrul fiecarei materii. Vreau sa spun ca este un proces foarte complex si cu toate ca ne putem inspira din foarte multe lucruri care s-au intamplat in diferite tari, cred ca nu trebuie sa cadem prada unui import cu ochii inchisi a unui model de succes.

De ce? Pentru ca punctele de plecare sunt diferite. Tentatia este foarte mare sa iei modelul finlandez si sa-l copiezi, sa iei un model care da rezultate si sa-l copiezi. Sa nu uitam insa, ca noi sadim o planta intr-un teren care are unicitatea sa - pentru a raspunde intrebarii "de ce nu preluam integral un sistem?".

Mai este un lucru pe care doresc neaparat sa-l spun in ceea ce priveste invatarea in general si ceea ce se preda la scoala. Legea Educatiei prevede, pentru prima data, o invatare cu elemente de transdisciplinaritate. Un mare om de stiinta spunea ca "doar zidurile unei universitati separa diferitele domenii, viata reala nu le separa". Atunci cand trebuie sa rezolvam o problema in viata reala nu ne punem intrebarea daca am invatat acest lucru la matematica, la fizica, ci pur si simplu rezolvam acea problema cu toate datele pe care le avem. Este esential sa-i deprindem pe tinerii nostri sa aiba o gandire care transcede granitele unei singure discipline.

Mai mult, accesul la informatie, in 2011, este foarte usor, se face foarte usor, in consecinta tinerii nostri trebuie sa invete cum sa utilizeze informatia. Desigur, trebuie sa aiba cunostinte! Competente fara cunostinte nu pot sa existe, insa trebuie sa puna foarte mult accentul pe capacitatea de utilizare a informatiei.

Toate aceste lucruri se vor gasi formalizate in Cadrul de referinte curriculare, care foarte curand va fi definit si va constitui documentul de baza al schimbarilor curriculare. Am spus-o si o spun: este important sa ne grabim, dar nu sa ne pripim! E important sa facem lucrurile structurat, fundamentat si nu doar sa facem schimbari de suprafata care sa duca la instabilitate si la decizii gresite si pripite.

Ce schimbari intentionati sa aduceti calendarului scolar si de ce?

Aceasta chestiune a modificarilor calendarului scolar si de modificare a structurii anului scolar a aparut in dezbaterea publica din afara ministerului. Vreau sa stabilesc faptul ca nu ministerul a initiat aceasta discutie.

Totul a pornit de la o inregistrare a unui raspuns piratat pe care il dadeam unor parlamentari. A fost o dezbatere publica. Doamna Saftoiu a pus problema, domnul Flutur a pus problema in spatiul public, iar eu am fost intrebat atunci de un grup parlamentar, grupul minoritatilor, daca nu ma insel, care este optiunea ministerului? Eu am explicat acolo punctele pro.

De exemplu, s-a vehiculat ideea unei vacante de iarna mai lungi, a unei vacante de vara mai scurte. Eu explicam punctele pro si punctele contra, apoi a aparut acea inregistrare din care a fost data doar o bucatica in care spuneam punctele pro si s-a dedus de acolo ca ministerul ar fi initiat aceasta discutie. Ministerul este parte a acestei discutii. Salut, de exemplu, initiativa deputatilor PD-L din Comisia de Educatie care au lansat o dezbatere publica pe aceasta tema.

La ora actuala, aceasta dezbatere este in desfasurare. Am primit foarte multe semnale care merg in directia dorintei sindicatelor, parintilor, asociatiilor de elevi, a profesorilor, a oamenilor, a cetatenilor in general ca foarte multe lucruri converg inspre necesitatea unei vacante de iarna putin mai lungi si a unei vacante da vara putin mai scurte.

Inca mai asteptam sa avem toate datele, ca toata lumea sa se exprime, pentru ca este o decizie care implica milioane de oameni. E o decizie ce nu trebuie luata altfel decat pe baza unui consens. In functie de aceste lucruri, vom lua o decizie. Vreau sa exprim totala deschidere a ministerului de a discuta acest subiect extrem de important si salut faptul ca se discuta aceste lucruri public, si vom lua foarte, foarte atenti, in considerare tot ceea ce se vehiculeaza in spatiul public pentru a lua decizia finala.

Legea Educatiei a fost vehement contestata, iar rezistenta la schimbare a celor care alcatuiesc sistemul de invatamant s-a dovedit a fi foarte mare. Din ce credeti ca vine aceasta rezistenta la schimbare? Se pierd privilegii sau exista convingerea ca schimbarile nu vor aduce nimic bun?

Cine a contestat vehement legea? Sindicalistii! Au fost si unii profesori, unele voci politice. Permiteti-mi sa va spun ca, daca ne uitam la altceva decat la o sarabanda a declaratiilor ieftine, vom vedea ca, pana la urma, Legea Educatiei Nationale nu a fost o lege extrem de contestata. Sa va dau cateva argumente, spunandu-va direct ca legea a fost contestata foarte puternic de cativa politicieni care la ora actuala trag o serie de foloase si de privilegii ilegitime din dubla lor implicare politica si in sistemul educational. Ei au contestat legea, cei care au fost ani de zile in fruntea acestui minister cu rezultatele pe care le vedem astazi.

Sa vorbim cinstit: cuplul Marga - Andronescu a condus invatamantul romanesc aproape opt ani de zile, deci aproape jumatate din perioada dupa Revolutie cu rezultatele pe care le vedem astazi. Evident ca ei sunt contestatari! Va retrimit la o scrisoare trimisa de un mare sindicat, in vara, in care se spunea la primul punct: accelerarea adoptarii Legii Educatiei. In consecinta, ideea ca Legea Educatiei Nationale este, cum ati spus dumneavoastra, vehement contestata nu pot sa o imbratisez, dar ea a fost si va continua sa fie contestata de cei care isi pierd privilegiile ilegitime.

Nu este normal in Romania, si nu este normal sa ai in acelasi timp o functie de conducere, sa fii rectorul unei universitati, sa fii vicepresedinte de partid, sa fii parlamentar. Este un lucru de care, vreau sa va spun foarte sincer, cand merg in strainatate si cand lumea ma intreaba si cand la Uniunea Europeana spun astfel de lucruri, unora nu le vine sa creada ca e posibil un asemenea amestec. Deci, evident ca acesti oameni vor contesta vehement Legea.

Doi. Spuneti ca exista o rezistenta la schimbare. Haideti sa ne uitam pe date. De cand am preluat conducerea ministerului, am luat cateva masuri care au dus la rezultate concrete.

1. Finantarea per elev. Trecerea la finantarea per elev a luat unor tari ani de zile. Noi am trecut la finantarea per elev intr-un timp extrem de scurt, in doua luni de zile. A fost o trecere de succes. Nu ati vazut perturbari majore in sistemul educational. Deci o schimbare majora a modului de finantare a scolilor, care nu a intampinat rezistenta. De ce? Pentru ca rezultatele s-au vazut.

2. Deranjeaza pe cineva faptul ca am redus cu 60% numarul de cadre didactice necalificate din sistem? Am schimbat componenta calitativa a cadrelor didactice in sistem reducand cu 60% numarul de cadre didactice necalificate. Schimbare majora!

Alta schimbare majora: in urma punerii in aplicare a Legii Educatiei Nationale, peste 3.500 de cadre didactice de calitate, suplinitori care aveau note mari la titularizare, deci cadre didactice calificate, dar care nu-si gaseau post. De ce? Pentru ca unele posturi erau date dupa bunul plac al unui director sau inspector.

Deci, in urma aplicarii Legii Educatiei Nationale peste 3.500 de astfel de cadre didactice, 3.500 de oameni cu nume si prenume din Romania nu mai trebuie sa fuga de colo colo la fiecare inceput de an sa isi gaseasca jumatate de norma pe aici, jumatate de norma pe dincolo, ci au fost titularizati la nivelul scolii. Acei oameni si-au castigat o stabilitate, lucru extrem de important.

Deranjeaza pe cineva acest lucuru? A deranjat pe cineva faptul ca peste 450 de directori de scoala, in urma aplicarii Legii Educatiei Nationale, au renuntat la functia politica, pentru ca asa spune legea? Nu poti avea o functie politica si sa fii director de scoala. Peste 450 de oameni din Romania au renuntat la functia politica pentru a ramane in invatamant, pentru a ramane sa conduca o scoala. Asta este depolitizarea.

A deranjat pe cineva acest lucru? Mai mult. A deranjat pe cineva ca bacalaureatul s-a desfasurat corect? Ca nu ne mai furam caciula, ca nu ne mai furam startul in viata? Si ii previn aici pe cei care ar avea tentatia sa comita lucruri incorecte la examenele nationale: vor avea surprize foarte neplacute.

Deranjeaza pe cineva ca a scazut cu 16% numarul de absente ale elevilor intr-un an de zile? Eu cred ca nu. Daca ne uitam la fapte si nu la o retorica ieftina, venita din partea celor care au condus acest sistem si ale caror rezultate le vedem astazi, vom vedea ca realitatea este aceea ca:

1. Legea nu a fost atat de contestata pe cat le-ar fi placut unora sa fie. De ce? Pentru ca ea are solutii corecte.

2. Rezistenta la schimbare este din partea celor care isi pierd privilegiile ilegitime. Vi se pare normal ca un profesor universitar sa aiba 7 - 8 norme? Mie nu! Vi se pare normal ca dimineata sa fii la Parlament, la amiaza sa fii pe televiziuni, seara sa fii tot pe televiziuni si noaptea, nu stiu, poate la Rectorat? Mie nu.

Vi se pare normal ca dimineata sa mergi la sedinte de partid in calitate de vicepresedinte de partid si dupa masa sa mergi la universitate sa o conduci? Vi se pare normal ca generatii intregi de oameni tineri sa fie blocati in promovarea lor pentru ca li se impun criterii de vechime doar pentru ca unii nu doresc sa le fie luat locul? Mie nu! Vi se pare normal ca banii din cercetare sa fie alocati pe alte criterii decat calitatea stiintifica? Mie nu! Iata cateva lucruri care s-au schimbat.

In aceste conditii, cum credeti ca veti reusi sa implementati noile prevederi ale legii?

Exista o asteptare foarte mare. In ceea ce priveste implementarea legii, as vrea sa clarific un lucru. Trebuie sa implementam un nou cadru legislativ fara a aduce perturbari sitemului, fara a aduce instabilitate in sistem. Cred ca in acest mandat, sistemul a avut caracteristica de stabilitate. De exemplu, nu am schimbat modul in care s-a desfasurat bacalaureatul de la an la an. Am prevazut foarte multe lucruri cu foarte mult timp inainte, nu am avut perturbari majore in sistem, asta este realitatea.

Si prin trecerea de la un cadru legislativ la altul trebuie sa pastram, trebuie sa evitam sa avem perturbari in sistem. Consecinta: unele masuri intra in vigoare imediat, pentru ca ele pot intra in vigoare! Sa nu uitam: legea a intrat in vigoare in mijlocul anului scolar, respectiv universitar. Deci, unele masuri, care pot sa intre in vigoare imediat, trebuie sa intre in vigoare imediat, cele care pot sa intre in vigoare de la inceputul anului scolar vor intra in vigoare de la inceputul anului scolar.

Implementarea trebuie facuta minutios impreuna cu oamenii din sistem, impreuna cu cei mai buni dintre ei, pentru ca, desigur, schimbarea nu se va realiza niciodata cu cei care iau 2 sau 3 la titularizare. Schimbarea se va face cu cei care isi insusesc aceasta schimbare. Ea trebuie sa se faca gradual, bine gandit, insa si foarte ferm. V-am spus adineauri cateva lucruri practice care s-au intamplat, dar va spun si un lucru care nu se poate intampla in mijlocul anului scolar.

Nu ar fi firesc sa schimbam conducerile scolilor, conform noii legi, deci sa schimbam procedurile de conducere a scolilor potrivit noii legi, in mijlocul anului scolar, inainte de examene. Ar fi nefiresc. Consecinta: acest lucru se va intampla de la inceputul noului an scolar. Am ales sa facem o schimbare prietenoasa cu sistemul.

Metodologiile de aplicare a legii s-au elaborat, de exemplu, pentru invatamantul preuniversitar impreuna cu peste 1.400 de cadre didactice, din care 1.100 de membri de sindicat. Pana acum venea ministrul, avea niste idei si trimitea de la Bucuresti prin fax reforma scolii. Sigur, cu rezultatele pe care le vedem. Acest lucru nu se mai intampla. Demersul este altul. Demersul este de a pune in practica, de a elabora metodologia de punere in practica impreuna cu oamenii din sistem, cu cei mai buni dintre ei. Acest lucru a fost primul demers.

Al doilea demers este odata aceasta metodologie elaborate, sa o discutam cu toti partenerii. Avem peste 60 de asociatii profesionale si ONG-uri care au semnat un parteneriat cu ministerul si acum ei discuta. Suntem in faza in care am elaborat aceste metodologii, iar partenerii nostri le discuta.

Le-am elaborat impreuna cu cadrele didactice, iar partenerii nostri le discuta pentru a vedea unde trebuie sa modulam si unde putem gasi optiuni mai bune. Deci nu am emotii in ceea ce priveste punerea in practica a Legii Educatiei Nationale si sunt convins ca rezultatele se vor vedea. Si ele incep sa se vada.

Sunt profesori care au salarii de doar 600 de lei. Ce performanta li se poate cere sa faca de 600 de lei? Si cand estimati ca vor fi platiti profesorii la nivelul celor din Europa de Vest?

Trei lucruri sunt necesare a fi spuse in acest subiect extrem de delicat, care este salariul cadrelor didactice. Pentru a avea performanta in sistem este nevoie de o resursa umana foarte bine pregatita, cinstit selectata si corect rasplatita. Toate cele trei elemente trebuie sa se intample simultan. Daca avem cadre didactice slab pregatite sau daca avem examene de titularizare trucate, cum s-a mai intamplat, sigur ca nu putem cere performanta.

Necerand performanta, Romania nu poate evolua, in consecinta, Romania nu poate avea resursele sa-i rasplateasca pe acesti oameni asa cum ei o merita. La intrebarea dumneavostra cand va fi posibil acest lucru, al doilea element al raspunsului este atunci cand Romania isi va putea permite din punct de vedere economic plata bugetarilor, deci implicit a profesorilor, mai mare decat este ea acum. Sunt primul care spune ca salariul profesorilor trebuie sa creasca. Trebuie sa fim insa cinstiti cu toti romanii si sa spunem foarte clar ca acesta este lucrul pe care Romania nu si-l poate permite astazi.

Este regretabil, dar asta este realitatea. Si un al treilea lucru pe care vreau sa-l spun este ca am incercat in mandatul meu, oricat de dificil este acest lucru, sa fiu cinstit cu cadrele didactice. Prima marca de respect pentru cadrele didactice este sa nu-i minti. Este foarte grav sa votezi in octombrie 2008, cu lacrimi in ochi, o lege de marire a salariilor cadrelor didactice cu 50% in Parlament, sa ajungi ministru in decembrie 2008, deci la doua luni dupa ce ai votat in Parlament acea lege, si sa nu o aplici. Asta a facut fostul ministru al Educatiei. A promis in Parlament cu lacrimi in ochi ca va creste salariile profesorilor si cand a ajuns ministru nu a aplicat un milimetru din acea promisiune. Am ales un demers diferit.

Am ales demersul de a fi cinstit si de a spune exact ceea ce se intampla. Cand a fost necesar sa reducem 15.000 de posturi le-am anuntat asumat acest lucru. Cand avem posibilitatea sa modificam ceva in bine, o facem. Cred ca tot ceea ce s-a intamplat in jurul salariilor cadrelor didactice a fost o eroare politica majora a intregii clase politice.

Mai cred ca este important sa iesim din criza, dar este foarte important cum iesim din criza. Am invatat sau nu din aceasta criza? Am invatat ca populismul ieftin duce tara de rapa? Sau nu? Vazandu-i pe cei din Opozitie cum vorbesc, mai degraba as spune ca nu prea au invatat, dar avand in vedere ca in ceea ce priveste salariile cadrelor didactice, repet, din punctul meu de vedere, este rezultatul unei erori politice colective, nu e nicio rusine in a recunoaste acest lucru. Este important, insa, ca de acum inainte sa fim cinstiti.

Nu va este teama ca se vor dezvolta sisteme alternative private de invatamant unde o sa migreze atat profesorii buni, cat si tot mai multi elevi din sistemul de invatamant de stat?

Interesul nostru este sa avem elevi bine pregatiti. Forma de capital a unei scoli sau a unei universitati este prea putin importanta daca rezultatele sunt bune. Responsabilitatea statului este pentru fiecare elev, pentru fiecare parinte, in consecinta invatamantul de calitate trebuie asigurat oriunde se afla el, iar cel de proasta calitate trebuie sanctionat oriunde se afla el, cu aceeasi unitate de masura. Deci cred ca discutia privat versus stat, invatamant privat versus invatamant de stat, este o falsa discutie.

Nu cred ca trebuie sa cautam greseli acolo unde ele nu se afla. Repet, ministerul are ca atributie controlul calitatii, indiferent de forma de capital a scolilor sau a universitatilor.

Pe de alta parte cand credeti ca s-ar putea aplica si in Romania sistemul de evaluare periodica a performantelor profesorilor si remunerarea acestora in functie de rezultatele obtinute?

In invatamantul superior, acest sistem se va aplica. Ma refer aici, de exemplu, la profesorii conducatori de doctorat, ma refer la evaluarea profesorilor de catre studenti. Acest lucru se va intampla foarte curand, se va intampla cu inceputul noului an universitar, iar in ceea ce priveste plata in functie de performanta sa nu uitam ca avem gradatia de merit, exista mecanisme prin care o parte din profesori, cei mai buni, sunt platiti inclusiv in functie de performanta.

Intrebarea este cum masuram performanta si aici este o mare discutie pentru ca performanta nu trebuie masurata pe baza teancului de diplome pe care le ai, performanta nu trebuie masurata doar pe baza numarului de elevi pe care ii ai la olimpiada.

O mare performanta este sa ai un elev din mediul rural sarac, cu resurse limitate, pe care sa-l duci de la nota cinci la nota sapte. E poate o performanta mai mare decat aceea de a obtine trei mastere si patru pregatiri profesionale care n-au in spate nimic si e o performanta mai mare sa-l iei pe acel elev sarman si sa-l duci la un rezultat mai bun la invatatura decat sa iei un copil de 9,80 si sa-l faci olimpic. Deci performanta trebuie masurata corect si noile metodologii vor avea in vedere acest lucru.

Ce ar trebui sa raspunda un parinte unui profesor care ii spune ca-i va da note mai mari copilului daca va face meditatii cu profesorul respectiv?

Sa sesizeze organele statului care se ocupa de fenomenele de coruptie, asta ar trebui sa faca. Pentru ca nu ne vom insanatosi atata timp cat nu ne asumam cinstit aceste optiuni, nu ne vom insanatosi atata timp cat ii criticam pe unii politicieni, suspectati de coruptie, dar a doua zi dam cadouri la scoala ca propiul copil sa ia note mai mari.

Nu ne vom insanatosi atata timp cat acceptam astfel de comportamente. Un parinte caruia i se cere sa-l dea pe copil la meditatii pentru note mai mari, unui parinte caruia i se cer foloase materiale necuvenite de catre director, de catre profesor, de catre cine o mai fi, daca accepta acest lucru se face parte a unei erori, inca o data, colective. Anul trecut, de exemplu, au fost derulate actiuni de stopare a fenomenului de coruptie din scoli si din universitati.

Daca cititi raportul DNA in ceea ce priveste coruptia din scoli veti vedea ca DNA spune ca avem de-a face cu un fenomen de mica coruptie, dar extinsa. Si, repet, este foarte greu sa ne insanatosim ca natiune atata timp cat criticam, justificat, pe cei care conduc, pe cei care au functii, pe cei care sunt suspectati de astfel de acte - sigur, nu e nici o problema, ei trebuie criticati si trebuie pusi in fata realitatii -, dar in acelasi timp este greu sa ne insanatosim, daca facem acest lucru, seara cand ne uitam la televizor, dar a doua zi dimineata dam cadouri pentru a obtine note mai mari.

Am facut o linie verde la nivelul ministerului, anul trecut, cu ocazia exemenelor, vom face inca o linie verde in acest an si ii incurajez pe toti parintii, ii rog chiar, sa semnaleze orice fenomen incorect. Si inca un lucru: cum putem noi sa-i cerem unui copil ca in viata de adult sa fie cinstit, atunci cand el a vazut ca parintele lui da cadouri in stanga, in dreapta pentru ca el sa aiba note mai mari.

Cum credeti ca ar trebui organizata, reglementata piata meditatiilor, astfel incat, profesorii sa nu fie descurajati sa nu isi faca treaba la scoala pentru a-i determina pe parinti sa apeleze la meditatii?

Eu ma bucur sa am astfel de intrebari si banuiesc ca aceste intrebari, permiteti-mi sa emit ideea ca, au venit de la cititori. Mie mi-ar face placere sa raspund mai des unor astfel de intrebari, pentru ca, de obicei, trebuie sa raspund unor intrebari cu miza mica si cu o miza din microcosmosul politic si nu la intrebari care sunt intr-adevar de substanta precum este aceasta.

Cred ca este foarte important, inca o data o spun, sa nu ne mai mintim. Isi imagineaza cineva vreodata ca fenomenul meditatiilor va fi stopat? Raspunsul este nu. Sau daca cineva isi imagineaza acest lucru comite o mare eroare pentru ca meditatii se dau, atat in Romania, cat si Franta, unde mi-am facut studiile, in Statele Unite, in Japonia. Japonia are chiar o industrie a meditatiilor.

In Germania, meditatii se dau peste tot. De ce? Pentru ca unii elevi au nevoie de o pregatire suplimentara, altii vor sa aiba o pregatire de performanta. Am spus-o in nenumarate randuri: faptul ca se dau meditatii nu este ceva intrinsec, nu este ceva in sine foarte gresit.

Ceea ce este insa gresit este promiscuitatea sau o anumita forma de promiscuitate asociata cu meditatiile de tipul daca vii la meditatii la mine, iei o nota mai mare sau de tipul: nu fac la scoala munca pe care trebuie sa o fac si atunci te determin sa vii la mine acasa. Nu mi se pare firesc, de exemplu, sa avem copii care merg acasa la profesori! Trebuie sa fim onesti si sa recunoastem ca acest fenomen al meditatiilor nu este propriu Romaniei, nu este propriu anului 2011.

Imi amintesc ca industria asta functiona de cand eram eu copil si atunci sa privim realitatea asa cum este si sa vedem care sunt solutiile. Solutiile pe care noi le-am preconizat si pe care le incurajam sunt legate de after school, Scoala dupa scoala. Legea Educatiei da posibilitatea organizarii de programe after school, Legea Educatiei da posibilitatea ca acest lucru sa fie organizat de scoala, important este ca aceste activitati sa se desfasoare la lumina, sa nu creeze o inechitate, ci performanta.

Este important, de exemplu, ca intr-o comunitate care organizeaza after school sa ne gandim si la cei care poate nu au resurse sa ia meditatii si sa-i ajutam si pe ei. Deci, din punctul meu de vedere, este foarte important si ministerul va incuraja prin tot ce tine de after school aceste lucruri.

Este foarte important sa privim realitatea asa cum ea este, sa scoatem la lumina aceste lucruri in folosul elevilor si al profesorilor. Este inconfortabil pentru un profesor sa vrea sa lucreze mai mult, sa vrea sa dea meditatii si sa trebuiasca sa o faca intr-o zona gri. Asta cred ca este miza.

Cred ca va lua timp, acest lucru nu se va putea realiza peste noapte. Cred ca va lua timp dar daca ar fi inceput un astfel de demers acum 20 de ani, astazi lucrurile ar fi aratat altfel. Deci, eu ma angajez in acest demers. Trebuie sa fim constienti ca va lua timp, dar este si o modalitate de a schimba un comportament colectiv, pentru ca pana la urma atunci cand guvernezi si atunci cand faci o lege trebuie sa-ti pui intrebarea foarte serioasa: ce vrei sa faci? Vrei sa nu incomodezi o realitate, sa te pui bine cu toata lumea, sa nu deranjezi pe nimeni, ca sa-ti pastrezi functia, sa fii loial functiei tale sau sa fii loial tarii, si prin ceea ce faci sa generezi sisteme care functioneaza corect, comportamente care sunt corecte?

Pana la urma, ministrii vin si pleaca, sistemele raman, iar ceea ce este important este sa punem pe picioare un sistem care va supravietui schimbarilor! Sa nu uitam un lucru, dar poate voi avea ocazia sa vorbesc despre acest lucru putin mai tarziu in interviu, o foarte mare parte a energiei mele din functia de ministru se disipeaza prin faptul ca incerc ca toate agresiunile venite din mediul politic spre sistemul de educatie sa se opreasca la nivelul ministrului. Sa nu treaca de nivelul ministrului, sa nu intre in sistem si cred ca am reusit bine acest lucru pana acum.

In ce ii priveste pe studenti, ce simtiti cand vedeti ca tot mai multi dintre elevii olimpici sau cu rezultate scolare deosebite aleg sa frecventeze facultati din afara?

Inca o falsa problema! Problema nu este ca tinerii nostri pleaca sa studieze in afara, problema este ca ei nu se intorc. Faptul ca elevi performanti merg sa studieze la Harvard, la Oxford, nu e nimic rau in asta. Eu insumi am plecat din Romania in 1988, mi-am luat doctoratul cu un laureat Nobel, am facut onoare Romaniei pe unde am fost. Un student bun, la o universitate buna, si o stiu din proprie experienta, aduce puncte in plus Romaniei.

In universitatea unde am fost, lumea vorbea Romania de bine pentru ca m-am descurcat bine acolo. In Statele Unite, unde am lucrat, la fel, in Germania la fel, in Japonia la fel, deci nu e nimic rau cu acest lucru. Insa noi trebuie sa cream toate premisele pentru ca ei sa se intoarca, pentru ca odata ce acesti studenti studiaza in strainatate ei se obisnuiesc cu un sistem sanatos, iar momentul in care se intorc in Romania, se uita inapoi inspre tara si vad un sistem de promovare in mediul universitar bazat pe pile, bazat pe falsa valoare, bazat pe apartenenta politica, e evident ca nu se vor mai intoarc.

Revin la ce am spus adineauri: datoria noastra este sa cream sisteme functionale, sisteme corecte. Iata, in ceea ce priveste concursurile din invatamantul superior pentru functiile de conferentiar, profesor si asa mai departe, cei chemati sa judece, pentru prima data cei chemati si numiti sa judece, sunt de la universitati prestigioase din strainatate, oameni confirmati, romani confirmati care lucreaza la universitati din strainatate. De ce? Pentru ca ei au reflexe corecte si le multumesc ca au acceptat sa faca parte din aceste comisii si ii asigur de tot sprijinul meu si de faptul ca vor fi utilizati pentru ca nu ne putem insanatosi cu aceiasi oameni care ne-au imbolnavit. Atragerea tinerilor din strainatate este un lucru pe cat de dificil, pe atat de important.

Ei se vor intoarce atunci cand vor avea certitudinea ca pot sa evolueze intr-un sistem sanatos. In Romania, de exemplu, numarul profesorilor universitari este egal cu numarul conferentiarilor universitari. E ca si cum ai avea o armata in care numarul de generali e acelasi cu numarul de soldati. Iata extrem un lucru extrem de nesanatos. De ce? Pentru ca s-au facut promovari cum s-au facut si cum dumneavoastra, presa, le-ati spus. Deci, miza este o insanatosire la nivel de sistem si astfel tinerii de valoare se vor intoarce.

Cand se intorc in tara ei povestesc de felul cum sistemul de invatamant ii ajuta sa se dezvolte atat profesional, cat si personal, sa faca performanta si ii face ca in Romania sa se simta ca o Cenusareasa. Ce i-ati spune unui student care v-ar intreba el cu ce a gresit?

I-as raspunde ca el nu a gresit cu nimic, ci tara a gresit fata de el. Si aici nu vreau sa dau vina neaparat pe un ministru sau altul sau pe greaua mostenire, n-am facut acest lucru niciodata, dar trebuie sa recunoastem ca Romania a rispit cu nonsalanta cele mai mari resurse de dezvoltare pe care le are si ele sunt doua la numar: 1. tinerii care nu au acces la educatie de calitate si 2. toata inteligenta romaneasca aflata azi in strainatate. Romania a risipit aceste resurse cu nonsalanta. De ce? Pentru ca am perpetuat sisteme proaste. Acum indreptam aceste sisteme si le punem in linie cu practicile internationale.

Daca cititi presa internationala de specialitate veti vedea ca modernizarea educatiei pe care o facem este primita cu o foarte mare deschidere. Indraznesc sa spun chiar laudata de prietenii nostri. Iata, Asociatia Europeana a Universitatilor a acceptat sa fie parte a acestei schimbari in ceea ce tine de evaluarea universitatilor. Aceasta va fi facuta extern pentru a nu mai lasa interesele de gasca si de grup sa se autopropage in universitati. Sistemele succesive au gresit fata de tinerii Romaniei! Nu mai trebuie sa perpetuam acesta greseala. Trebuie sa luptam lupta cea justa si o vom castiga.

Aici as spune un lucru pe care nu l-am vehiculat in spatiul public pentru ca nu am considerat pana acum neaparat ca el este foarte important, dar cu certitudine imi dau seama acum ca el este. Eu am plecat din Romania in 1988, mi-am facut toate studiile, inclusiv doctoratul in Franta, dupa care am lucrat ani buni in Statele Unite, in Japonia, in Germania, iar acest lucru mi-a dat posibilitatea sa am o vedere nepartinica asupra sistemului pe care il cunosc foarte bine pentru ca din 2006 am fost implicat in Comisia Prezidentiala pentru Educatie.

Practic, am imbinat acesta vedere neutra asupra sistemului cu cunoasterea in detaliu a acestui sistem. Si faptul ca nici eu si nici conducerea ministerului nu suntem parte a acestui lant al intereselor, care deranjeaza, faptul ca nu suntem legati de ceea ce generic a fost numit gasti, interese, poli de putere din sistem, imi dau o libertate pe care putini au avut-o si imi dau posibilitatea sa tratez corect intreg sistemul.

Ultimul Raport pe invatamant arata ca tara noastra are inca un numar ridicat de persoane care scriu si citesc cu dificultate, procentul fiind de 40% in 2009, fata de media UE de 17%. Este real acest procent? Cum s-a ajuns in acesta situatie si ce intentionati sa faceti pentru a reduce acest procent care ne situeaza la coada Europei?

In mod evident, sumativ, cu certitudine sistemul de invatamant romanesc este din pacate sub ceea ce are nevoie Romania pentru ca nu s-a dezvoltat bine in continuare. Cum s-a ajuns la acesta situatie? Este limpede: prin schimbari haotice, pe bucatele, fara o viziune de ansamblu si fara perseverenta. Efortul de schimbare pe care il punem in practica acum este un efort de lunga durata. Este, poate, efortul cu cea mai mare coerenta din Romania post-decembrista. El a inceput in 2007, la inceputul lui 2007, pe baza unui dignostic tehnic, pe baza unor propuneri concrete - Pactul National pentru Educatie.

S-a continuat apoi cu Legea Educatiei, acum cu implementarea ei. Deci, continuarea acestui efort, repet, coerent, acesta este cuvantul de ordine, coerenta, atunci cand schimbi un sistem atat de important, cand il modernizezi trebuie sa ai coerenta si continuitate. Continuarea in acest spirit de coerenta trebuie sa ne duca si sunt convins ca ne va duce acolo unde trebuie sa fim. Voi mentiona aici un lucru pentru ca tot am vorbit de continuitate si as vrea sa deplang, nici nu stiu cum sa-i spun, falsitatea din discursul Opozitiei.

Luni de-a randul am fost acuzat de Opozitie de comportament anti-romanesc si vad ca si unii asa-zisi mari istorici, necitind legea, fac acest lucru astazi. Deci, luni de-a randul am fost acuzat si eu si conducerea ministerului ca suntem anti-romani pentru ca dam drepturi suplimentare minoritatilor. Lucru fals, de altfel. Stiti ce au facut membrii PSD si PNL din Senat din Comisia de Educatie acum cateva saptamani? Au votat in Comisia de Educatie exact prevederile Legii Educatiei referitoare la minoritati, propuse de Guvern. Deci dupa ce luni de-a randul am fost pusi la zidul acuzelor pentru un lucru firesc, fiindca eu cred ca unei natiuni puternice nu trebuie sa-i fie teama de cel de alaturi de el.

O natiune puternica trebuie sa se hranesca din diversitate, nu trebuie sa o ingradeasca. Ei bine, deci, dupa ce luni de-a randul, pe argumente false si mincinoase, ne-au pus la zid, au votat, in unanimitate, exact acele prevederi referitoare la minoritati. De ce? Printr-un calcul politic ieftin si pagubos acestei tari, atat in prima faza, cand ne-au acuzat, cat si intr-a doua, cand s-au dezis de propriile lor afirmatii. Iata, deci, coerenta cu care este important sa mergem in continuare si iata lipsa de coerenta, din pacate, a celor din opozitie. Eu mi-as dori foarte mult atunci cand se discuta aceste lucruri sa se discute in interesul invatamantului

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...