Cum l-a inițiat fostul ofițer SRI Daniel Dragomir pe afaceristul Rami Ghaziri în tainele spionajului. Telefoane cu bateria scoasă și e-mailuri lăsate în draft

Sambata, 28 Mai 2022, ora 21:49 9001 citiri
Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, cu puțin înainte de condamnarea definitivă, la Curtea de Apel. FOTO: Ionuț Mureșan

Fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, cel care a fugit din țară înainte să fie condamnat la 3 ani și 10 luni pentru infracțiuni de corupție, l-a „inițiat” pe afaceristul Rami Ghaziri în tainele contra-spionajului și l-a învățat cum să nu fie interceptat și cum să comunice prin e-mail fără să știe anchetatorii.

Pe scurt, Daniel Dragomir le-a oferit protecție celor doi libanezi, Rami Ghaziri (n.r. - cunoscut drept „Regele Puilor) și Emile Kharrat (partener al lui Ghaziri), în schimbul unor sume de bani, astfel încât autoritățile să „închidă ochii” la faptele de evaziune fiscală pe care le comiteau.

Ziare.com a consultat motivarea deciziei de condamnare pronunțată de Tribunalului București pe data de 10 noiembrie 2021 cu privire la Emile Kharrat. Libanezul a fost găsit vinovat pentru trafic de influență și a primit 3 ani cu executare. În prezent, procesul lui Kharrat se desfășoară la Curtea de Apel București, instanță care va pronunța decizia definitivă, iar următorul termen este pe 21 iunie.

Depoziția lui Rami Ghaziri dată la urmărirea penală a „cântărit greu” în condamnarea fe fond a lui Emile Kharrat.

Cum a ajuns Rami Ghaziri la Sorin Blejnar și la șeful Gărzii Financiare

Iată două extrase din declarația lui Rami Ghaziri, care a detaliat atât rolul lui Emile Kharrat, cât și pe cel al lui Daniel Dragomir.

„Începând cu anul 2011, (n.r. - Emile Kharrat) a început să-mi povestească periodic că ar avea legătură cu persoane extrem de influente din România, făcând menţiunea că fără ajutorul unor astfel de persoane firme mari cum ar fi a mea nu ar putea rezista pe piaţă. Precizez că această abordare nu a fost una directă la un anumit moment ea a fost graduală, de fiecare dată urmărindu-se reacţia mea şi adăugându-se ceva care mi-ar fi putut crea convingerea asupra realităţii influenţei pe care o are.

(Emile Kharrat- n.r.) în esenţă, mi-a spus că aceste persoane ne pot ajuta să rezolvăm probelele curente ale firmelor în raport cu autorităţile române cum ar fi încasarea la timp a TVA-ului, facilitarea unor întâlniri cu persoane cu funcţii de conducere în diferite ministere şi ANAF în scopul rezolvării eventualelor probleme întâmpinate din domeniul nostru de activitate, care ar fi putut afecta activitatea societăţilor. (…)

Eu nu am cerut niciodată o întâlnire cu vreun oficial din ministere sau din ANAF, însă aceste întâlniri au fost iniţiate şi organizate de (n.r. – Emile Kharrat) prin intermediul acelor persoane, aşa cum mi-a spus el mie. De câte ori îi spuneam lui (n.r. – Emile Kharrat) că avem o problemă la un oarecare minister sau o altă instituţie, după câteva zile îmi spunea că sunt aşteptat la o întrevedere cu un oficial de rang înalt care ne poate ajuta. Aceste probleme la care am făcut referire nu erau probleme punctuale ale societăţilor mele ci vizau activitatea în acest sector de producător de carne de pasăre la nivelul ţării.

În împrejurările menţionate, în perioada (…), m-am întâlnit cu (…) Blejnar (n.r. – Sorin Blejnar, șef ANAF), (…), (…), un secretar de stat de la ministerul Economiei al cărui nume nu mi-l amintesc, dar şi cu o persoană care s-a recomandat a fi şeful poliţiei economice din Bucureşti (n.r. - cel mai probabil e vorba de Garda Financiară”, se arată în declarația lui Rami Ghaziri cuprinsă în documentul citat.

Rami Ghaziri a vorbt și despre rolul lui Daniel Dragomir, pe atunci ofițer SRI:

„(Emile Kharrat – n.r.) mi-a spus că persoanele influente despre care îmi vorbise şi care ne asigura protecţia, m-au verificat pe o perioadă îndelungată şi la acel moment aveau suficientă încredere în mine, comunicându-mi-se că este timpul să trecem la un alt nivel al relaţiilor noastre.

În sinteză (Emile Kharrat – n.r.) mi-a spus că aceasta însemna ca eu, împreună cu acele persoane menţionate să înfiinţăm o firmă al cărui capital social şi fond de comerţ să-l suport eu, urmând să derulăm afaceri în comun.

Tot la acel moment (Emile Kharrat – n.r.) mi-a mai spus că este obligatoriu să le dau acelor persoane şi suma de 400.000 euro. (…) Anterior sau ulterior acestei întâlniri, tot la Hotel Crown Plazza şi la iniţiativa lui (n.r. – Emile Kharrat) am avut două întâlniri cu acesta şi cu o persoană care mi-a fost prezentată iniţial sub numele de (...) însă despre care în timpul anchetei am aflat că se numeşte (n.r. - Dragomir Daniel), (n.r. – Emile Kharrat) spunându-mi că aceasta era una din persoanele care ne-au sprijinit şi ne sprijină în rezolvarea problemelor.

(n.r. - Dragomir Daniel) mi-a spus că sunt localizat şi interceptat în permanenţă fără a preciza de către cine anume dându-mi indicii clare că ştie despre mine foarte multe şi lăsându-mă să înţeleg că sursa informaţiilor pe care le deţine nu este (n.r. - Emile Kharrat) ci alte surse mai importante.

La cea de-a doua întâlnire acesta mi-a ţinut o lecţie despre interceptări şi modul în care pot să mă protejez, spunându-mi că telefonul meu este interceptat şi că este posibil să am montate dispozitive de interceptare atât acasă cât şi la birou sau în maşină. A precizat că dacă doresc să vorbesc ceva fără să fiu interceptat trebuie să cumpăr un telefon nou şi o cartelă nouă prin intermediul altei persoane, dar să nu efectuez primul apel către o persoană despre care nu vreau să se ştie întrucât primele convorbiri de pe telefoanele şi cartelele noi sunt înregistrate automat.

Aceeaşi persoană m-a mai sfătuit ca în discuţiile telefonice de pe acel aparat să nu folosesc cuvinte cheie cum ar fi: bombă, preşedinte, terorist, atentat, Alah, Hamdellah şi altele. Mi s-a mai spus ca apelul telefonic să nu îl fac din apropierea telefonului pe care-l folosesc în mod obişnuit, ci dintr-o altă zonă şi că niciodată nu trebuie să închid aparatul imediat după ce închei convorbirile întrucât se transmit semnale în reţea.

De asemenea convorbirile trebuia să le port în locuri aglomerate pentru a nu crea suspiciuni. Mi-a mai spus că dacă ţin telefoanele împreună deschise se poate stabili pe celulă că le folosesc eu şi pot fi interceptate convorbirile de pe telefonul secret folosind celălalt telefon. Acest telefon secret trebuia să-l ţin tot timpul cu bateria scoasă atunci când nu-l foloseam.

Pentru a putea transmite emailuri fără ca acestea să fie interceptate (Dragomir Daniel – n.r.) mi-a spus că trebuie să folosesc o adresă de email nouă, un calculator nou care să nu fie conectat niciodată la reţeaua folosită în mod curent.

O altă metodă pe care mi-a indicat-o să o folosesc era aceea de a cuprinde informaţiile confidenţiale într-un mail nou pe care să-l salvez ca draft şi să transmit destinatarului username-ul şi parola contului în care salvasem anterior informaţia pentru ca acesta să o poată accesa fără ca ea să circule între adresele de poştă electronică. Din câte am înţeles de la (n.r. - Emile Kharrat) această întâlnire a avut rolul de a-l cunoaşte pe unul din oamenii importanţi pentru care dădusem sumele de bani menţionate”, se arată în motivarea Tribunalului București.

Toți inculpații din au fugit din țară și sunt de negăsit

Daniel Dragomir se află în orașul Bari, Italia, unde s-a predat după ce a fugit din țară înainte să fie condamnat definitiv, pe 18 iunie 2020, la 3 ani și 10 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență, spălare de bani și fals în înscrisuri. Acolo, pe data de 5 februarie 2021, Curtea de Apel din Bari a considerat că Daniel Dragomir poate să aștepte extrădarea în stare de libertate, deoarece nu prezintă pericol public. De atunci, autoritățile din România încearcă să îl repatrieze.

Rami Ghaziri a „spălat putina” imediat ce a ieșit din pușcărie, în 2017, după ce a fost eliberat condiționat la ispășirea a 2/3 din pedeapsa de 3 ani la care fusese condamnat în 2015 pentru mituirea fostei procuroare Angela Nicolae.

Presa l-a văzut ultima dată pe Rami Ghaziri pe data de 12 aprilie 2017, când le cerea judecătorilor să îl elibereze din închisoare.

În ultimul cuvânt, libanezul a arătat prin intermediul unui translator, vorbind în limba franceză, că regretă faptele, că a muncit, că s-a „integrat în sistemul penitenciar” și că a învățat limba română „atât cât a putut”.

„Admiteți cererea pentru a mă putea întoarce la familie”, a spus libanezul. Odată eliberat, dus a fost.

Rami Ghaziri nu se află sub nicio măsură preventivă, deoarece interdicțiile au încetat odată cu încarcerarea și altele noi nu au mai fost instituite. Asta în ciuda faptului că în 2016 fusese trimis în judecată pentru o evaziune fiscală de 25 de milioane de euro. Despre Rami Ghaziri se crede că ar fi tot în Beirut, Liban.

Emile Kharrat se află în prezent în orașul Beirut, Liban, suburbia Hazmieh, pe strada Farid Zidane, clădirea Atayan. N-au ajuns mașinile Google Maps pe străduța lui Kharrat, dar există imagini din satelit cu strada respectivă, unde sunt mai multe ansambluri rezidențiale. Printre ele, clădirea Aman, singura care și-a făcut publică adresa completă.

Din motivarea Tribunalului București rezultă că instanța n-a reușit să dea de urma lui Rami Ghaziri, dar l-a găsit pe Emile Kharrat cu ajutorul autorităților din Beirut.

„Rezultatul comisiei rogatorii internaționale solicitate autorităților judiciare din Liban au relevat imposibilitatea identificării martorului Ghaziri Rami, în vederea audierii și deopotrivă refuzul inculpatului (n.r. – Kharrat Emile) de a da declarații în cauză, acesta comunicând în esență că nu recunoaște faptele și se consideră nevinovat”, se arată în motivare.

„Instanţa reţine că probele administrate în cauză conduc dincolo de orice dubiu că faptele săvârşite de inculpatul (n.r. – Kharrat Emile) există, au fost săvârşite de acesta şi nu există nicio cauză care să înlăture caracterul penal al faptei ori răspunderea penală a inculpatului. În contextul în care realitatea faptică a fost reconstituită în baza unui probatoriu solid și cert, constatat astfel prin legătura existentă între faptele și împrejurările cauzei, instanța consideră că nu își găsește aplicare principiul în dubio pro reo și, pe cale de consecință, prezumția de nevinovăție a fost răsturnată”, reține Tribunalul București în decizia de condamnare.

Ce a reținut instanța în motivarea condamnării lui Kharrat

„În drept, faptele inculpatului (n.r. – Emile Kharrat), constând în aceea că în calitate de auditor financiar şi cenzor la S.C. (n.r. – Avicola Crevedia) S.A., în perioada octombrie 2012 – octombrie 2013, cu intenţie, l-a convins pe martorul denunţător Ghaziri Rami, administrator al (n.r. – Agricola Holding), cu privire la influenţa pe care o are locotenent-colonelului (n.r. – Daniel Dragomir), care îndeplinea funcţia de şef Grupare sectoare informativ-operative în cadrul Direcţiei Generale de Prevenire şi Combatere Terorism a Serviciului Român de Informaţii, asupra unor funcţionari publici, factori de decizie în cadrul Ministerului Finanţelor, Agenţiei Naţională de Administrare Fiscală şi Garda Financiară şi, deci, posibilitatea determinării acestora să îndeplinească sau să nu îndeplinească un act ce intra în îndatoririle lor de serviciu sau un act contrar acestor îndatoriri, respectiv, rambursarea la timp a sumelor solicitate cu titlu de T.V.A. de la Bugetul de stat de societățile martorului denunţător sau stoparea unor controale fiscale, de care putea să beneficieze şi, totodată, a înlesnit (suspectului lt. col. (r) Daniel Dragomir) pretinderea şi primirea de la martorul denunţător a sumei totale de 2.030.353,32 lei, echivalent a 462.567,61 euro, compusă din:

  • 1.648.400 lei (echivalent a 374.078,01 euro) (deşi iniţial a fost pretinsă suma de 400.000 euro), sumă primită în numerar în contul bancar deschis pe numele lui(…);
  • 309.952,32 lei (echivalent a 70.575,87 euro), reprezentând finanţarea cheltuielilor necesare înfiinţării, dotării şi asigurării funcţionării unei societăţi comerciale, incluzând şi un autoturism de lux, sumă ce se compune din suma de 113.700 lei, echivalentul a 25.840,9 euro, plătiţi pentru înfiinţarea, dotarea şi funcţionarea S.C. (…) S.R.L. București
  • suma de 196.252,32 lei ce reprezintă contravaloarea autoturismului marca Porsche Cayenne, echivalentul a 44.734,97 euro;
  • suma de 72.000 lei (echivalent a 18.000 euro), reprezentând suma primită cu titlu de „salariu” lunar de 8.000 lei, pentru perioada februarie – octombrie 2013, de suspectul (n.r. – Dragomir Marinela Zoica, soția fostului ofițer SRI) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de influență”, reține instanța de judecată.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News