Daniel Constantin: Vom investi masiv in zootehnie, colectare si ferme familiale Interviu

Este o nevoie acuta de asociere, e necesar ca in Romania sa fie creata o cooperativa moderna, chiar daca exista o durere istorica legat de ce a insemnat cooperativa agricola de productie, sustine Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

De asemenea, Constantin crede ca din recentele scandaluri alimentare, cel mai bine a iesit consumatorul roman, care "astazi este mai sigur ca niciodata pe produsele de pe raft".

Pentru 2013, in domeniul agricol sunt planuri mari, spune Daniel Constantin, intr-un interviu acordat Ziare.com.

35 de platforme de colectare a produselor agricole vor fi puse in functiune, iar peste 50 de milioane de euro vor fi alocati pentru infiintarea de ferme de familie. De asemenea, reducerea TVA ramane un deziderat, masura urmand sa aduca atat mai multi bani la buget, cat si sa ajute la mentinerea si chiar cresterea numarului locurilor de munca. Nu este exclusa nici o reducere a preturilor la produsele unde se intentioneaza reducerea TVA.

Tocmai am iesit dintr-un imens scandal pe piata alimentara. Au fost, practic, o serie de scandaluri: cel cu aflatoxina, carnea de cal si altele. Ce am invatat din toata aceasta poveste?

A fost intr-adevar un scandal care a afectat agricultura romaneasca si industria, mai ales, si pe plan national si pe plan international. Cred ca lucrurile in momentul de fata sunt inchise si au intrat in fagasul normal. Am invatat foarte multe lucruri si noi, autoritatile, si cred ca si industria.

Primul lucru pe care ne-am angajat ca il facem in acord cu cei din industrie este acel fond mutual de care am vorbit deja si cred ca este instrumentul de care ar fi fost nevoie si in acest scandal.

Societatile de asigurari din Romania nu acopera, din pacate, toate riscurile nici pentru fermieri, procesatori, pe tot lantul acesta al industriei. La nivel european, functioneza conceptul de fond mutual care acopera de fiecare data cand apare un risc cum ar fi seceta sau pierderi de venit generate de o situatie cum ar fi cea generata de aflatoxina.

Situatia generata de lapte s-a incheiat totusi rapid. Sigur, este un eveniment recent si de aceea toata lumea il are in minte. Daca ne uitam in 2006, atunci cand am avut gripa aviara, daca ne uitam in trecut atunci cand a fost boala vacii nebune, toate acele scandaluri au fost gestionate intr-un timp mult mai mare si au afectat mult mai mult industria romaneasca.

Practic, din momentul in care s-a identificat prima proba in care s-a gasit aflatoxina intr-o cantitate de sase ori mai mare decat limita admisa de Comisia Europeana, in doua saptamani de zile toate rezultatele au fost gata. Am demarat cel mai amplu proces de control care a fost in Romania si lucrurile au fost inchise.

Concluzia a fost, dincolo de anumite pierderi care s-au inregistrat pe anumite zone, cel mai mult a avut de castigat consumatorul.

Am facut si un studiu de piata, s-a facut o cercetare sociologica. Astazi, consumatorul din Romania este mai sigur ca niciodata de produsele pe care le gaseste pe raft. Este adevarat ca foarte multi consumatori s-au indreptat catre produsele sigure, cele care sunt pe raft trec prin mai multe filtre veterinare.

Discutam aproape zilnic cu cei din indutria laptelui si mi-au spus ca vanzarile fata de aceeasi perioada a anului trecut sunt mai mari. Mai este un efect: existau inainte doua preturi: pretul de primavara, care era ceva mai mic, si pretul de toamna care era ceva mai mare. De fiecare data, la negocierea dintre producatori si procesatori, primavara scadea pretul, iar toamna crestea.

Exista tendinta de uniformizare a pretului. Pretul in aceasta primavara nu a scazut la fel cum a scazut anul trecut.

Primul fond mutual agricol din Romania - pana pe 30 iunie

Cum va functiona fondul mutual pentru agricultura?

Aveam in program sa introducem pe piata romaneasca acest concept de fond mutual, dar sigur ca acest lucru (scandalurile din industria alimentara - n.red.) a accelerat procesul. Pana pe 30 iunie, am speranta ca vom avea primul fond mutual din Romania. Acest fond se creeaza prin contributia si a fermierilor, si a Ministerului Agriculturii, dar si a Comisiei Europene si poate sa acopere toate aceste forme de risc.

Pe de alta parte, am vazut importanta sectorului de lapte si, in plus, stim ce ne asteapta in anul 2015, atunci cand se vor elimina cotele de lapte. Ce inseamna acest lucru: practic o infuzie de lapte din toate statele membre. Competitia va fi acerba si fermierul din Romania s-ar putea sa nu poata sa faca fata din punct de vedere al pretului.

De aceea, ne-am gandit ca in viitoarea Politica Agricola Comuna, in viitotul PNDR, sa punem un accent mai mare pe producatorii agricoli autohtoni, sa ii ajutam sa faca fata competitiei. Cum sa facem asta: in primul rand prin dezvoltarea, cresterea capacitatii, a numarului de animale, a productiei pe care o au si pe de alta parte prin tehnologia moderna pe care sa o puna la dispozitie.

Vom aloca in viitorul program fonduri consistente sectorului de lapte.

Brandul de tara ar trebui sa promoveze, dar si sa protejeze produsele romanesti

Cred ca mai este un lucru important de spus aici: brandul de tara. Am invatat tot din aceasta criza ca trebuie sa cream un brand de tara care sa promoveze si sa protejeze. Cred ca acestea sunt principalele lucruri: sa promoveze produsele romanesti, dar si sa le protejeze si pe piata nationala si pe piata internationala.

De ce vorbesc de piata nationala: pentru ca ne gandim de fiecare data cum ajung produsele romanesti la export si cum sunt ele promovate. Eu cred ca trebuie sa incercam sa ne recastigam piata nationala. Mergem cu totii in hipermarketuri, avem cu totii o nemultumire ca nu gasim produsele romanesti atat cat ne-am fi dorit.

Cred ca in momentul in care vom crea un brand de tara, ne va fi mult mai usor sa promovam toate produsele romanesti si cred ca le vom gasi intr-un procent din ce in ce mai mare.

Spuneati ca trebuie sa cream un brand de tara. In turism, avem o frunza. Aveti o schita pentru noul brand?

Eu nu mai vreau sa ma refer la doamna care a promovat acest concept. Insa vreau sa fac cateva precizari. Brandul acela era sectorial, pe zona de turism. Sigur ca l-a promovat doamna aceea foarte mult si toata lumea l-a asimilat ca un brand de tara si era doar un brand sectorial pe turism.

Eu vreau sa creez un brand pe zona de produse romanesti de agricultura. Nu stiu daca atunci s-a plecat de la ce-si doreste ministrul, insa acum nu se pleaca de la ce-si doreste ministrul. Se pleaca de la ceea ce vor spune specialistii ca vorbeste mai mult despre agricultura si despre produsele romanesti.

Zonele montane si submontane vor fi sprijinite

Scandalul laptelui a fost si un test de piata, pentru producatori mai ales. Ati identificat in urma acestui scandal care sunt vulnerabilitatile, dar si punctele tari ale industriei alimentare din Romania?

Le stiam dinainte, sigur au fost testate in urma scandalului si ne-au intarit convingerile ca trebuie in perioada urmatoare sa facem ceva pentru a investi foarte mult in perioada urmatoare, pentru a investi in baza, in productia de lapte. Romania a avut o traditie, a avut un numar de animale, de vaci de lapte foarte mare, care a scazut in timp.

Astazi am ajuns undeva in jurul a un milion de capete. Am plecat de la un numar mult mai mare. Productia romaneasca de lapte nu mai ajunge foarte usor la procesatori si pe rafturile romanesti pentru ca nu mai exista centrele mari de colectare pe care le aveam odata. Am vazut care sunt vulnerabilitatile tocmai de aceea spuneam ca daca avem prioritati in viitorul program 2014-2020, prioritati inseamna alocarea fondurilor: unde le ducem mai repede, catre doua zone avem deja imaginea foarte clara: zonele montane si submontane care vor fi sprijinite si aici intra si ferme pe de o parte si pe de alta parte zona de lapte acolo, unde vor fi bani suficienti sa facem investitii sa putem sa ne protejam mai bine vis-a-vis de anul 2015.

Am vazut toate vulnerabilitatile si asta cred ca ne ajuta. Nu mai vorbesc de controlul sanitar veterinar unde am invatat ca trebuie sa introducem si alte tipuri de controale in afara de cele clasice care se faceau pana acum.

Va dau un exemplu. In programul anual pe care il aveam pe zona de veterinari, nu existau controale suficiente pe zona de aflatoxina. Nu s-a identificat niciodata in Romania aflatoxina. Insa tot ce s-a intamplat a pornit de la un anunt pe care l-a facut ministrul din Serbia cu doua saptamani inainte sa apara in Romania si atunci, evident, toate tarile din jur au inceput sa testeze sa vada daca exista sau nu aflatoxina. Si s-a depistat si in Romania.

Dar acum am introdus in programul de control anual sa avem teste periodice si pe zona de aflatoxina. Eu cred ca am invatat acum si pe zona de fermieri cum sa ne protejam de asa ceva. Totul pleaca de la furaje. Exista insa captatori de micro-toxine care se pot pune in acele furaje, astfel incat sa nu produca acel mucegai care genereaza aflatoxina.

Eu cred ca marii fermieri stiau de asta de foarte mult timp. Tehnologia exista si se invata chiar din timpul facultatii. Sigur, exista si perioade in care din cauza constrangerilor financiare nu se folosesc astfel de metode.

Este absolut necesar ca in Romania sa fie creata o cooperativa moderna

A scazut mult numarul de bovine din Romania. Chiar si asa scazut, multe sunt "imprastiate" in micile gospodarii, in fermele familiale sau de subzistenta. De ce nu luam modelele din alte state? Francezii, spre exemplu, au un sistem de cooperativizare foarte bine pus la punct. Ungurii, la fel, au inceput sa preia modelele si chiar cu succes. Noi avem un proiect in acest sens, de a incuraja astfel de formule asociative?

90% din efectivele de bovine din Romania se afla in gospodariile taranesti de 1 si 2 capete. Doar 100.000 de capete se afla in fermele organizate, in fermele mari. Practic, aceste 100.000 de capete genereaza mare parte din laptele care ajunge la procesare.

Vreau sa va spun ca noi folosim in analizele pe care le facem modelul francez. Nu ma feresc sa spun asta. Stiu ca exista o durere istorica legat de ce a insemnat cooperativa agricola de productie, dar cred ca este absolut necesar ca in Romania sa fie creata o cooperativa moderna. O cooperativa moderna este fundamental diferita de cea care exista inainte de 1989 prin faptul ca aici este o actiune benevola a fermierului si nu obligatorie, asa cum era inainte. Vrem sa facem lucrul asta.

Asocierea este intr-adevar cel mai important lucru pe care putem sa il facem pentru toate produsele romanesti si nu vorbesc numai de lapte, intru si in zona de legume, fructe. Pe aceasta zona, urmarim ca fermierul sa se ocupe de productie, iar cel care are grupul de producatori sa se ocupe de valorificarea produselor respective.

Prin ceea ce se face acum, cred ca vom avea aceasta sansa. Va dau un exemplu: anul trecut, am facut o analiza pe hipermarketuri. Am vrut sa vedem cate produse romanesti se afla acolo. Am vazut ca procentul este undeva la 40-45%, deci destul de mic. Avem un potential mult mai mare.

Problema am identificat-o atunci in zona de colectare. Foarte multe legume si fructe romanesti se vand din pacate pe marginea drumului. Nu exista platformele de colectare pe care le aveam odata care sa colecteze tot si sa duca catre zona de hipermarketuri.

Am deschis o masura in luna noiembrie, prin care am pus la dispozitia beneficarilor 80 de milioane de euro sa creeze acele platforme de colectare. S-au depus 35 de proiecte care vor incepe in anul 2013, deci 35 de platforme de colectare.

Ce inseamna platforma de colectare?

Platforma de colectare este un concept nou in acesta masura pentru ca am introdus si asocierea: adica cineva care vrea sa faca aceasta platforma trebuie sa fie asociat cu minim 10 fermieri din zona aceasta de legume si fructe. Deci practic toate aceste lucruri stimuleaza si asocierea, cat si aducerea produselor romanesti pe rafturi.

Pe langa faptul ca se valorifica un produs, mai exista un element foarte important: conditionarea produselor romanesti. Supermarketurile spun: noi luam foarte mult de pe piata locala, dar productia este sezoniera: o gasim 3-4 luni pe an si atunci am vazut ca nu exista acele depozite care sa conditioneze, practic sa prelungeasca durata de viata a produsului romanesc, a marului, a legumelor un an de zile, 12 luni pe an. Mare parte din aceste platforme au si zona de conditionare.

Anul acesta alocam 50 de milioane de euro ca sa cream 1000 de ferme de familie

Anul trecut, intr-o comuna din Harghita, Cosmeni, s-a infiintat o astfel de cooperativa a productorilor de cartofi fara sa existe aceasta masura. Oamenii isi aduc cartofii int-un depozit comun, au investit intr-o linie de ambalare si s-a dezvoltat foarte bine. Deci se poate...

Puterea exemplului functioneaza foarte bine si de aceea astfel de exemple vrem sa le mediatizam cat mai bine fie ca vorbim de platforme de colectare, fie ca vorbim de un concept integrat, cum l-ati descris dvs.

Ajungem la un alt proiect la care eu tin foarte tare: conceptul de ferma de familie. Am constatat ca exista in agricultura romaneasca, din pacate, foarte multe ferme mici: peste 90% sunt ferme mici. Daca vorbim de productie zootehnica: 1-2 capete, daca vorbim de productie vegetala: 1-5 hectare de teren. Avem si cele mai mari ferme poate din Europa: 40 - 50.000 de hectare. Deci o polarizare excesiva si atunci trebuie sa intram pe zona de clasa de mijloc care lipseste si in agricultura romaneasca.

Anul acesta vom pune la dispozitie 50 de milioane de euro sa cream minim 1.000 de ferme de familie.

Fermele acestea vor fi definite in perioada urmatoare din punct de vedere al legislatiei, dupa care care vor intra la finantare. Incercam sa avem un procent de finantare nerambursabila cat mai mare. Suntem in discutii in aceste zile si cu Bruxelles-ul si in interiorul Autoritatilor de Management, sa vedem cum putem face asta.

Avem doua variante: una vorbeste de masura 121, in care procentul de nerambursare este de 60% sau ne gandim chiar sa deschidem o noua masura pentru Tinerii Fermieri, unde procentul de nerambursare este de 100%. Daca acest concept va avea succes in 2013, in anul 2014 sumele vor fi mult mai mari decat acesti 50 milioane de euro.

Reducerea TVA va aduce mai multi bani la buget si locuri de munca

Specialistii spun ca fermierii evita sa se asocieze pentru a nu plati impozite la stat si pentru asta prefera sa ramana disipati, accelerand un alt fenomen: evaziunea. Avem masuri pentru a preveni un astfel de fenomen in conditiile in care incercam un concept asociativ?

Sunt doua elemente diferite pe care eu nu le-as asocia. Evaziune se practica, din punctul meu de vedere, din cauza taxei pe valoare adaugata foarte ridicata. Se incearca imbunatatirea an de an. Si acum avem masuri, grupuri de lucru pentru a intari controlul, dar, pe zona de panificatie, acolo unde firmele mari recunoscute nu practica evaziune pentru ca nu au cum, pentru ca ei vand in marile magazine. Dar exista acele mici brutarii, sa le spunem, care practica evaziunea.

80% din productie intra in zona de evaziune. Calculul este foarte simplu: consumul de paine in Romania este undeva la 32 kg/om, pe cand media in UE este de 89 de kg si romanul este recunoscut ca mananca mai multa paine decat europeanul. Diferenta o reprezinta evaziunea fiscala.

Daca ne ducem pe zona de legume, fructe, din pacate, acolo avem la fel evaziune care tine de ordinul sutelor de milioane de euro. Daca ne ducem pe zona de carne, chiar si de lapte, evaziunea ajunge undeva la sute de milioane de euro.

Ce vrem sa facem, din punct de vedere legislativ, este sa intarim controlul.

Vreau sa dau un exemplu. Noi credem ca prin scaderea TVA de la 24 la 9% putem sa avem incasari mai mari la bugetul de stat. Aici a fost o intreaga discutie. Toata lumea spune daca va scadea pretul painii sau nu odata cu reducerea TVA.

Sunt doua chestiuni diferite: In primul rand, ceea ce urmarim este combaterea evaziunii fiscale si incercarea de a avea in continuare locuri de munca pe zona de morarit si panificatie. Pentru ca,. daca vom ramane in aceasta situatie, asa cum marea fabrica Dobrogea a intrat in insolventa, este posibil sa avem in perioada urmatoare si alte fabrici care sa intre in insolventa sau chiar in faliment.

Asta inseamna pierderea locurilor de munca si pierderea unor contribuabili importanti la bugetul de stat. Daca vom reduce TVA, cred ca vom avea incasari mai mari cu 9% prin intarirea controlului in acelasi timp pentru ca nimeni nu va mai risca sa faca evaziune pentru 9% si sa intre in zona penalului.

Pe de alta parte, insa, impactul cred ca va fi si in zona pretului. N-am convingerea ca va scadea pretul, desi suntem in discutii cu patronatele, desi ar trebui sa scada, dar cu siguranta ca nu va mai creste o perioada lunga de timp.

Cu alte cuvinte, credeti ca scaderea TVA-ului si la celelalte produse: legume, fructe va avea aceleasi rezultate?

Daca experimentul acesta va avea succes si vom incasa mai mult la bugetul de stat, putem spera ca din 2014 sa extindem TVA redus la produsele alimentare asa cum discutam de mai mult timp. Dar trebuie sa convingem oarecum Fondul Monetar International, sa ne convingem in piata romaneasca ca putem face acest lucru.

Cititi luni despre proiectele concrete care vor fi finantate in 2013. Afla ce stimulente vor primi fermierii, inclusiv de la banci, ce se va intampla cu "baietii destepti" din agricultura, care au primit suprafete enorme de teren agricol si platesc redevente foarte mici, dar si la ce limitari se pot astepta investitorii straini, care vor avea liber la achizitia de terenuri agricole de la 1 ianuarie 2014.

„Nu există niciun risc pentru numerar.” Cum vede un expert în tranzacții electronice drumul cash-ului în economia țării în 2024 VIDEO

Opt din zece români preferă să cumpere online pentru a câștiga timp, peste media din Uniunea Europeană, într-o țară profund divizată între urban și rural, între adopție foarte...

Eveniment exploziv, o monedă a devenit cea mai puternică din lume: A crescut cu 25% față de dolarul american

Crizele multiple anunțate de către Nouriel Roubini, cunoscutul economist din Statele Unite, au lovit lumea după ce războaiele din Ucraina și Israel, precum și blocarea traficului maritim din...