Din ce motive consideră judecătorii CEDO că averea lui Dan Voiculescu a fost confiscată legal

Vineri, 18 Martie 2022, ora 03:01 4853 citiri
Dan Voiculescu și una dintre fiicele lui, Camelia Voiculescu. FOTO: Ionuț Mureșan

Judecătorii CEDO au respins ca inadmisibile plângerile formulate de Dan Voiculescu și de fiica lui, Camelia Voiculescu, formulate împotriva statului român ca urmare a confiscării extinse instituite de judecătoarea Camelia Bogdan în Dosarul ICA.

În cuprinsul deciziei, judecătorii notează că nici decizia de condamnare a lui Voiculescu nu a fost una politică, magistrații au fost imparțiali, iar mogulul a avut parte de un proces echitabil.

Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv, pe data de 8 august 2014, la 10 ani de pușcărie (din care a executat doar 3) pentru privatizarea frauduloasă a Institutului pentru Cercetări Alimentare (ICA) în scopul de a prelua imobilele instituției. Pe lângă decizia de condamnare, instanța a dispus confiscarea a aproape 100 de milioane de euro de la Dan Voiculescu, asta deoarece mogulul „Antenelor” donase înainte de pronunțare mare parte din avere către fiicele sale, Camelia și Corina.

După condamnare, Dan Voiculescu și fiicele lui s-au plâns la CEDO, susținând că decizia instanței a fost una politică și că judecătorii au instituit ilegal măsura confiscării extinse asupra averii.

Decizia CEDO vine după ce Voiculescu a pierdut pe bandă rulantă procesele în România legate de confiscarea averii.

CEDO era ultima șansă a mogulului Dan Voiculescu de a mai recupera ceva din imobilele confiscate prin decizia de condamnare. Pe de altă parte, nici statul român (prin ANAF) n-a fructificat până la capăt averea luată de judecători de la Voiculescu.

De ce au respins judecătorii CEDO toate susținerile lui Voiculescu

Dan Voiculescu a invocat în fața CEDO încălcarea Articolului 6 (Dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție – pe motiv că Traian Băsescu a făcut declarații publice cu privire la procesul lui, iar magistrații l-ar fi ascultat), Articolului 18 (Restrângerea drepturilor), precum și a dispozițiilor care garantează dreptul la proprietate.

Judecătorii CEDO i-au respins, pe rând, toate argumentele invocate de Dan Voiculescu.

„În ceea ce privește declarația Președintelui României și afirmația că aceasta ar fi afectat prezumția de nevinovăție în cazul domnului Voiculescu, (…) nu există motive pentru a crede că imparțialitatea procesului a fost afectată. (…) Curtea a reiterat că simplul fapt că un politician a fost urmărit penal, chiar și în timpul unei campanii electorale, nu i-a încălcat acestuia dreptul de a candida. Cu privire la declarații ale oficialităților, acestea ar avea greutate doar dacă instanța de fond nu ar fi independentă, susținere cu privire la care nu există probe în acest caz. În ceea ce privește independența instanțelor naționale, Curtea a remarcat că procedura nu a fost arbitrară, domnului Voiculescu i s-a acordat oportunitatea de a-și prezenta argumentele în condiții de contradictorialitate și deciziile adoptate au fost temeinic motivate pe baza faptelor și a legii aplicabile. Nu există nicio dovadă că autoritățile ar fi influențat procesul, ceea ce a determinat Curtea să respingă plângerea ca vădit nefondată. Celelalte susțineri formulate de domnul Voiculescu nu îndeplineau cerințele de admisibilitate ale Curții și astfel au fost respinse”, au argumentat judecătorii CEDO.

Cu privire la cererea în care Camelia Voiculescu s-a îndreptat împotriva statului român la CEDO, judecătorii notează:

„Curtea a reţinut că reclamanţii au contestat decizia judecătorilor de la instanța națională care au dispus confiscările și a primit răspunsuri motivate. Nu era nicio aparență de lipsă de imparțialitate din partea judecătorilor aflați la prezidiu în cazul lor. Plângerea a fost respinsă ca vădit neîntemeiat. Curtea a fost convinsă că măsura confiscării extinse asupra proprietăților în acest caz a fost luată în interesul comunității, deoarece au fost considerate a fi produse provenite din infracțiuni. Reclamanţii fuseseră în măsură să conteste ordinele în instanță și să-și susțină cazul. Plângerea a fost astfel vădit nefondată și a fost respinsă de Curte în conformitate cu prevederile sale din jurisprudență”, mai notează magistrații CEDO.

Ce au confiscat judecătorii de la Dan Voiculescu

Pe 25 ianuarie 2016, președinta completului de judecată Camelia Bogdan și judecătorul Mihai Alexandru Mihalcea au respins ca nefondată contestaţia la executare formulată de petenta ANAF având ca obiect lămurirea dispozitivului deciziei penale nr. 888/A/08.08.2014 prin care s-a dispus condamnarea și măsura confiscării extinse a averii lui Dan Voiculescu.

Curtea reiterează că la data de 8.08.2014 au trecut în patrimoniul Statului român, libere de orice sarcini următoarele imobile:

  • imobilul teren intravilan în suprafață de 29.220,03 mp situat în București sector 1, strada Gârlei, nr. 1D
  • imobilul teren intravilan în suprafață de 4.457 mp situat în București sector 1, strada Gârlei, nr.1B
  • imobilul teren intravilan în suprafață de 3.000 mp situat în Bucureşti sector 1, strada Gârlei, nr.1B
  • imobilul situat în şoseaua Bucureşti - Ploieşti, nr.25-27 (n.r.- sediul Antena 3), sector 1 Bucureşti compus din teren în suprafaţă de 4184,41 mp și a construcţiei în suprafaţă de 3140 mp edificată pe această suprafaţă construită la sol de 1986,25 mp.
  • de la numita Voiculescu Camelia Rodica suma de 2.984.358,3 lei reprezentând contravaloarea a 9.947.861 acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA), donate de către inculpatul Voiculescu Dan
  • de la numita Voiculescu Corina-Mirela suma de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a 9.947.862 de acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA), acţiuni ce au fost donate de către inculpatul Voiculescu Dan
  • de la inculpatul Voiculescu Dan, în calitate de beneficiar real al Compania GRIVCO SA Bucureşti a sumelor încasate cu titlu de chirie, respectiv suma de 3515756,4 USD
  • de la numita Voiculescu Corina-Mirela a sumelor încasate în calitate de acţionar al Compania GRIVCO SA Bucureşti începând cu data de 06.06.2006, conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”, pe parcursul derulării contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 37,375% începând cu data de 06.06.2006, sumă care se va calcula de organele care vor pune în executare prezenta decizie penală în funcţie de criteriile menţionate în cuprinsul art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165.
  • de la numita Voiculescu Camelia Rodica a sumelor încasate în calitate de acţionar al Compania GRIVCO Sa Bucureşti începând cu data de 06.06.2006, conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1498/06.06.2006 de BNP „Mircea Elena”, pe parcursul derulării contractului de închiriere nr. 5317/35/2003.165 între Compania GRIVCO Sa Bucureşti, în calitate de proprietar şi SC Romtelecom SA, în calitate de chiriaş, cu titlu de chirie în baza contractului sus menţionat aferente cotei de participare la beneficii/pierderi, în cuantum de 39,125% începând cu data de 06.06.2006, sumă care se va calcula de organele care vor pune în executare prezenta decizie penală în funcţie de criteriile menţionate în cuprinsul art. 1 din contractul de închiriere nr. 5317/35/2003.165.

„Curtea a evidențiat apoi în considerentele deciziei nr. 888/8.08.2014 probele și împrejurările de fapt în baza cărora a aplicat măsura de siguranță a confiscării speciale a produselor directe și indirecte ale infracțiunilor deduse judecății (incluzând în conținutul sintagmei „produse ale infracțiunii” orice avantaj economic obținut, în mod direct sau indirect, din săvârșirea unei infracțiuni; acesta poate consta în orice tip de bun și include orice reinvestire sau transformare ulterioară a produselor directe, precum și orice beneficii de valoare), pe lângă obligarea în solidar a inculpaților la repararea prejudiciului”, notează instanța.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News