Dosarul CET Govora: apărarea lui Dan Șova în fața judecătorilor Înaltei Curți. Cine l-a „turnat” pe fostul senator ca să-și scape pielea

Marti, 08 Martie 2022, ora 23:17 11793 citiri
Dan Șova este judecat în al doilea ciclu procesual în dosarul CET Govora. Pe fond, a fost condamnat cu un an în plus față de pedeapsa inițială. FOTO: Ionuț Mureșan

Fostul senator PSD Dan Șova își pregătește apărarea în Dosarul CET Govora, în care a fost condamnat de Curtea de Apel București, în al doilea ciclu procesual, la 4 ani de închisoare pentru trafic de influență.

Dan Șova spune că elementul-cheie din acest dosar este depoziția fugarului Cristian Rizea, care a recunoscut că a dat declarații mincinoase despre el în fața procurorului de caz pentru a-și scăpa propria piele.

Fostul senator PSD și-a exprimat în fața Înaltei Curți de a fi lăsat să își susțină cauza, chiar dacă are apărător ales.

Fiind de profesie avocat, instanța l-a lăsat să se apere de acuzațiile DNA, astfel încât, la termenul de marți, 8 martie, Șova a vorbit mai mult decât apărătorul lui.

Dan Șova cerut instanței supreme o serie de probe, despre care – spune el – i-ar dovedi nevinovăția. Pe lângă aceste probe, Șova a făcut referire la depoziția lui Cristian Rizea (foto), fostul lui coleg de partid care a fugit din țară înainte să fie condamnat într-un alt dosar, tot pentru trafic de influență.

„Instanța m-a întrebat dacă insist în audierea lui Cristian Rizea. El a fost audiat prin videoconferință la fond și a făcut o afirmație care m-a șocat. A spus: am declarat lucruri neadevărate despre Șova ca să mă apăr în propriul dosar, fiind deschis de același procuror. Instanța de fond a spus că Rizea a mințit. Nu a mințit, și de aceea mă aflu în fața dumneavoastră”, a declarat Dan Șova.

Printre probele pe care Dan Șova le-a propus instanței de apel se află și o expertiză contabilă a sumelor de bani care au ieșit din conturile CET Govora, bani despre care procurorii DNA susțin că au ajuns la el. În schimb, Șova spune că expertiza contabilă întocmită de procurorii DNA nu este completă, așa că solicită alta nouă pentru a se stabili „circuitul integral al sumelor de bani”.

În acest „circuit” Dan Șova susține că s-ar afla și Cristian Rizea, dar că procurorii ar fi ascuns acest lucru.

„Au fost solicitate (de către procurori – n.r.) date financiare pe mandate de siguranță națională, printre care și datele mele financiare. Ulterior, acestea nu s-au mai regăsit la dosar. Când tu ca procuror ai date din care rezultă că persoana pe care o acuzi e nevinovată și nu le depui la dosar e neloial din punctul de vedere al Codului de procedură penală”, a declarat Dan Șova.

Acesta a mai spus că instanța ar trebui să îi re-audieze pe toți cei 4 denunțători din dosar, în condițiile în care doi dintre ei au declarat că nu își mai susțin delațiunile făcute în fața DNA, dar nici nu vor să spună adevărul.

„Refuzul celor doi de a da declarații are legătură cu faptul că am depus probe care demontează tot ceea ce au susținut”, a conchis Dan Șova.

Șova, condamnat la 4 ani de pușcărie în Dosarul CET Govora

Pe data de 17 noiembrie 2021, fostul senator social-democrat Dan Șova a fost condamnat pe fond, de Curtea de Apel București, la o pedeapsă de 4 ani cu executare în Dosarul CET Govora, în care inițial trebuia să execute o pedeapsă de 3 ani, ca urmare a unei decizii definitive a Înaltei Curți. Atunci, Șova a stat la pușcărie câteva luni, apoi decizia a fost anulată în urma hotărârii CCR cu privire la nelegala compunere a completurilor de la Înalta Curte.

De această dată, un complet de la Curtea de Apel București a soluționat pe fond dosarul lui Dan Șova, competența acestei instanțe fiind atrasă de calitatea de avocat al lui Șova.

Fostul senator PSD Dan Șova a fost printre primii inculpați condamnați care au ieșit din pușcărie în decembrie 2018-ianuarie 2019, în contextul în care Curtea Constituțională a României a decis că o serie de completuri de la ICCJ au fost nelegal constituite.

Mai exact, Completurile de 5 judecători fuseseră compuse fără a respecta legea, deoarece președintele nu era tras la sorți, la fel ca în cazul celorlalți judecători. O altă decizie a CCR a vizat completurile de fond de la ICCJ, mai exact nelegalitatea acestora sub aspectul specializării judecătorilor în infracțiuni de corupție. Ca urmare a accestor două decizii ale CCR, inculpații condamnați deja au formulat contestații în anulare. Urmarea a fost că unii, care erau deja în închisoare – cum este cazul lui Dan Șova – au fost eliberați, iar alții au obținut anularea deciziilor de fond.

Ce a statuat Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Printre dosarele care au fost afectate de cele două decizii ale CCR se numără cel al Elenei Udrea – Gala Bute (în care fostul ministru al Dezvoltării fusese condamnată la 6 ani cu executare) sau cel al senatorului-șpăgar Constantin Niță (4 ani cu executare).

Răspunsul a venit pe data de 21 decembrie 2021: CJUE a statuat că dreptul european cu privire la fraude cu banii UE se aplică în fața deciziilor CCR.

Decizii CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene pot fi ignorate de către instanțele naționale, au decis judecătorii europeni.

Curtea Europeană a reamintit României că a stabilit principiul supremației dreptului comunitar, înțeles în sensul că acesta consacră prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre. Acest principiu a fost consfințit încă de la tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Pe data de 20 iunie 2018, Instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe fostul senator Dan Şova la trei ani de închisoare cu executare, în dosarul CET Govora, în care este acuzat de trafic de influenţă. De asemenea, Mihai Bălan, fostul director al CET Govora a primit muncă în folosul comunităţii.

Pe data de 26 ianuarie 2016, Dan Șova (pe atunci senator PSD) a fost trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, în dosarul CET Govora.

În același dosar a mai fost trimis în judecată, în stare de libertate, și Mihai Bălan, fost director general al centralei termice CET Govora, acuzat de abuz în serviciu în formă continuată, se arată într-un comunicat al DNA.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru Dan Șova

„În perioada octombrie 2011 - iulie 2014, inculpatul Dan Șova a pretins sume de bani și a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunțătoare, în schimbul traficării influenței sale reale pe care o avea pe lângă inculpatul Mihai Bălan, director general al centralei de energie termică CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistență juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună. Astfel, în urmă demersurilor întreprinse de inculpatul Șova Dan-Coman pe lângă Bălan Mihai, directorul general al CET Govora SA, în lunile decembrie 2011, respectiv mai 2013, acesta din urmă a încheiat două contracte de consultanță cu firma de avocatură reprezentată de martorul denunțător, iar în perioadele ianuarie - octombrie 2012 și respectiv iunie 2013 - august 2014 a avizat, din partea CET Govora, plățile efectuate în baza celor două documente, cu încălcarea prevederilor legale și a normelor interne de funcționare a societății respective”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

În plus, procurorii menționează faptul că „încheierea unor astfel de contracte de consultanță nu-și găsea justificarea, întrucât, la acea vreme, centrală de energie termică CET Govora SA dispunea de un departament juridic în care își desfășurau activitatea 6 juriști, iar problematica dosarelor aflate în lucru nu impunea asistență din partea vreunei societăți de avocați”.

În acest mod, Mihai Bălan a produs un prejudiciu în dauna CET Govora SA în valoare de 1.301.410 lei (suma totală decontată cu o frecvența lunară, în baza celor două contracte sus menționate), concomitent cu obținerea unor foloase necuvenite, în același cuantum, de către firma de avocatură, se arată în comunicatul DNA.

La cât s-a ridicat „para-îndărătul” lui Dan Șova

Conform rechizitoriului, Dan Șova i-a spus denunțătorului că îi poate asigura încheierea respectivului contract de tip „abonament lunar”, în valoare de 10.000 de euro/luna, și a pretins, la rândul sau, jumătate din suma lunară. Contractul s-a încheiat în decembrie 2011, pe o perioada de 1 an.

„În perioada decembrie 2011 - decembrie 2012, societatea de avocați a emis lunar, către CET Govora, facturi pentru activitățile de asistență juridică prestate în perioada decembrie 2011 - decembrie 2012. În aceeași perioada, inculpatul Șova Dan-Coman a încasat de la societatea de avocați suma totală de 60.000 euro. Banii erau încasați în numerar, în fiecare luna, prin intermediar, la puțin timp după ce societatea de avocați încasa banii de la CET Govora”, se mai arată în comunicatul DNA.

În decembrie 2012, contractul s-a încheiat, iar Mihai Bălan nu mai era în funcție. Contractul a fost reluat în mai 2013, după ce Bălan a redevenit director general.

„În cea de-a două perioada contractuală, inculpatul Șova Dan-Coman a încasat un comision în valoare totală de 40.000 euro. Din probele administrate a rezultat că cea mai mare parte a banilor primiți de inculpatul Șova Dan-Coman au fost orientați, în mod direct, către stingerea unei datorii provenită din obligațiile inculpatului de cumpărător al unui imobil situat în București. CET Govora s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 1.301.410 lei”, se mai arată în comunicatul DNA.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News