Dan Hosu, soțul fostei șefe a DIICOT Giorgiana Hosu, a invocat prescripția faptelor, marți, 14 iunie, dar spune că vrea să se judece în continuare alături de complicele său, Marian Cataramă, în dosarul în care sunt acuzați că făceau afaceri cu date despre morții din accidentele rutiere. Ambii invocă decizia Curții Constituționale și spun că faptele lor s-au prescris.
Dan Hosu, fost polițist, apela ilegal la ajutorul fostului său subaltern, motiv pentru care a fost condamnat de Tribunalul București la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la acces ilegal la un sistem informatic și instigare la folosirea fără drept de informații nedestinate publicității. Soția lui, Giorgiana Hosu, și-a dat demisia de la șefia DIICOT imediat după condamnare. În acest dosar a fost găsit vinovat și fostul polițist Marian Cataramă, care a primit și el 3 ani cu suspendare.
În dosar este inculpată și fosta șefă a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) Angela Toncescu. Acesta era acuzată că i-ar fi cumpărat influența lui Dan Hosu pentru ca acestă să o susțină la înscăunarea ei la șefia ASF, însă ambii au fost achitați pe fond pentru aceste acuzații, iar în prezent se judecă apelul DNA.
Dan Hosu este de nedespărțit și în prezent de Marian Cataramă, cel care i-a luat locul în fruntea Serviciului de combatere a traficului cu migranţi atunci când primul a ieșit la pensie.
Doar că Dan Hosu (foto) nu s-a retras din activitate, ci a înființat o firmă pe nume „Despăgubiri Accidente Vătămări”. Bătrânul polițist îl suna pe fostul lui subaltern, căruia îi cerea să acceseze ilegal baza de date a Poliției și să facă rost de adresele victimelor accidentelor rutiere sau de cele ale urmașilor acestora.
„Îmi trebuie strict… Deci, nu am… bârlogul!”, îi spunea Dan Hosu, la telefon, lui Marian Cataramă (foto).
După ce făcea rost de adresa „bârlogului”, Dan Hosu le contacta pe victime și le propunea să-l lase pe el să se ocupe de partea cu despăgubirile.
„În baza acestor informaţii, inculpatul Hosu Dan a urmărit să încheie mai multe înţelegeri patrimoniale cu urmaşii persoanelor decedate, cu scopul obţinerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de către societăţile de asigurări responsabile civilmente”, susţin procurorii.
La termenul de marți, instanța a audiat martori care s-au referit la partea din dosar în care e vizată Angela Toncescu, la data fapelor membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA.
Procurorii îi acuză pe Dan Hosu, Adrian Gurzău (fost deputat PDL și finul Elenei Udrea) și Sorin Tatu (patronul unei firme) că au favorizat sau au susţinut interesele Angelei Toncescu, pe atunci șefă la Carpatica Asig. Aceştia ar fi pretins şi primit indemnizaţii lunare de la SC Carpatica Asig SA, în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea Autorității de Supraveghere Financiară.
„Primirea banilor era mascată prin încheierea, cu societăţile administrate de inculpaţi sau interpuşi ai acestora, a unor contracte păguboase pentru societatea de asigurări, valoarea acestora ajungând în unele cazuri până la 480.000 de euro fără TVA”, susţin procurorii.
Unul dintre aceste contracte considerate a fi păguboase de procurori este cel legat de externalizarea serviciului de call center pentru clienți al Carpatica Asig.
Despre acest aspect a vorbit, marți, martorul Constantin Degeratu, fost director adjunct al Carpatica Asig.
Acesta și-a amintit cu greu că în perioada în care el era „vioara doi” în societatea de asigurări a lui Ilie Carabulea firma lui Adrian Gurzău a obținut contractul cu privire la call center-ul Carpatica. Martorul a susținut că nu în cunoștea pe Adrian Gurzău, a cărui nume nu și l-a amintit din prima.
Degeratu a relatat că l-a văzut o singură dată pe „patronul firmei câștigătoare”, dar la insistențele procurorului de ședință și-a mai amintit detalii importante: pe stradă nu era singur, ci alături de șefa lui de atunci, Angela Toncescu, iar patronul i-a fost prezentat de către acesta din urmă. După alte două-trei întrebări memoria i-a revenit.
„Acum mi-am anintit, Adrian Gurzău este patronul firmei respective!”, a susținut fostul adjunct al Angelei Toncescu (foto).
El a susținut că firma lui Gurzău a obținut contactul cu societatea de asigurări deoarece venise cu o ofertă mai bună decât cele ale competitorilor „pe partea tehnică”.
„Cred că asta a fost baza deciziei. Nu îmi amintesc ca Angela Toncescu să fi reconandat societatea câștigătoare”, a mai susținut martorul.
De altfel, Constantin Degeratu nu și-a mai amintit în mod clar nici rolul pe care el însuși l-a jucat în comisia care a analizat ofertele, nici dacă era o practică sau nu ca societățile să vină la Carpatica în baza unor recomandări, nici cine era implicat în acestă procedură.
Când a fost întrebat de instanță dacă Angela Toncescu era implicată în procedura, martorul a răspuns evaziv: „Bănuiesc că toți din conducere erau implicați”.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada martie 2015 - martie 2016, Angela Toncescu, atunci membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, a acţionat în mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terţe persoane aflate în cercul său relaţional, în vederea influenţării deciziilor de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în favoarea intereselor sale personale şi ale societăţii de asigurări.
Din respectivul „cerc relațional” ar fi făcut parte Dan Hosu, Adrian Gurzău și Sorin Tatu.
„Demersurile acesteia au fost realizate atât pentru obţinerea avizului necesar numirii sale în funcţia de preşedinte Consiliului de Administraţie al Carpatica Asig SA, cât şi pentru ca ASF să nu adopte unele decizii nefavorabile societăţii de asigurări SC Carpatica Asig SA”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Acţiunile lui Hosu, Gurzău și Tatu au vizat influenţarea voturilor exprimate în şedinţele Consiliului ASF, astfel încât: