„Autopsia” afacerii cu date despre morți patronată de Dan Hosu, soțul fostei șefe a DIICOT

Dan Hosu, fost polițist (soț al fostei șefe a DIICOT, Giorgiana Hosu), își suna un fost subaltern, pe care îl punea să caute în baza de date a MAI informații despre persoanele decedate în accidente rutiere, pentru a le găsi familiile. Miza întregului demers ilegal, pentru care fostul polițist a și fost condamnat cu suspendare pe fond, era să-i convingă pe urmașii celor decedați să fie reprezentați de firma familiei Hosu, care obținea bani pentru „înțelegerile amiabile” cu firmele de asigurări.

După ce fostul subaltern îl ajuta pe „Boss” (cum îi spunea acesta în interceptări), Dan Hosu îi spunea, patern: „Te pup de nu te vezi, jigodie mică!”.

Detaliile apar în motivarea deciziei prin care Dan Hosu a fost condamnat de Tribunalul București, pe data de 24 septembrie 2020, la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru instigării la acces ilegal la un sistem informatic și instigare la folosire fără drept de informații nedestinate publicității. Urmare a acestei decizii, Giorgiana Hosu și-a dat demisia din funcția de șefă a DIICOT.

Procesul în apel s-a poticnit în audierea unui martor mincinos

Curtea de Apel București a dezbătut, marți, 17 mai, un nou termen al apelului declarat de Dan Hosu împotriva deciziei Tribunalului București. În dosar este implicată și Angela Toncescu (foto), fostă membră a Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA Sibiu. Ea a fost trimisă în judecată pentru cumpărare de influență, în timp ce Dan Hosu pentru trafic de influență, dar cei doi au obținut soluții de achitare în primă instanță pentru aceste capete de acuzare. În prezent, instanța audiază martori cu privire la ultimele săptămâni înainte de prăbușirea Carpatica Asig.

Dan Hosu a venit în instanță și a stat mai mult timp pe holuri, de vorbă cu avocații lui, decât în sala de judecată. Asta pentru că un martor a vorbit despre planul de redresare al Carpatica Asig, iar altul nu a mai putut fi audiat, deoarece DNA i-a făcut între timp dosar penal pentru mărturie mincinoasă ca urmare a ceea ce a susținut pe fond.

Cum Dan Hosu este timid în fața camerelor de luat vederi și protestează de fiecare dată când se trezește în fața uneia, ne-am întrebat cum anume funcționa afacerea pe care acesta o administrează alături de soacră și fiu.

Ce reține instanta de fond în decizia de condamnare

Detaliile se găsesc în motivarea Tribunalului București, așa cum apare ea pe portalul ReJust. Facem precizarea că numele din actul citat sunt cenzurate, fiind redate în paranteză de Ziare.com, fiind completate în baza unor informații obținute pe surse.

Dan Hosu, prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra șeful Serviciului de combatere a traficului cu migranți, Cătălin Marian Cataramă, l-a instigat pe acesta din urmă să acceseze, fără drept, sistemul informatic administrat de către MAI. Asta pentru că Dan Hosu fusese, în perioada 2005-2008, șeful ierarhic al lui Cataramă, iar între timp al doilea a ajuns pe scaunul primului, după pensionare.

„Inculpatul Cataramă Cătălin Marian a accesat, în aceeași dată, sistemul informatic susmenționat, utilizând un domeniu și o parolă dedicate acestuia, prilej cu care, a obținut, fără drept, datele de identificare a trei persoane decedate. În vederea justificării accesului la datele personale susmenționate, inculpatul (…) (Cataramă Cătălin Marian) a introdus în câmpul informatic un motiv nereal, respectiv existența unui dosar penal cu numărul 352/DP/2016. Cu același prilej și tot la instigarea inculpatului (Dan Hosu), Cataramă Cătălin Marian) i-a furnizat celui dintâi, datele susmenționate în scopul obținerii de către (Dan Hosu) a unor foloase patrimoniale necuvenite, respectiv încheierea unor înțelegeri patrimoniale cu urmașii persoanelor decedate, prin subrogarea în drepturile acestora și obținerea unui procent semnificativ pentru sine din sumele ce urmau a fi acordate de către societățile de asigurări responsabilă civilmente, respectiv societățile ASIROM Viena Insurannce și S.C. Euroins”, se arată în motivare.

Cum acționa firma familiei Hosu

Folosul dobândit de către Dan Hosu este necuvenit întrucât, pentru identificarea moștenitorilor și încheierea cu aceștia a unor convenții, a utilizat un mijloc fraudulos, respectiv instigarea inculpatului Cataramă Cătălin Marian la săvârșirea unor infracțiuni, rețin judecătorii.

„Inculpatul (Hosu Dan) este director general al (…) (n.r. - S.C. Despăgubiri Accidente Vătămări SRL), societate ce are ca asociați pe S.C. Terra Invest Establishment din Liechtenstein (cu o cotă de participare de 25%), Rinu Suzana (soacra inculpatului Hosu Dan cu o cotă de participare de 25%), (…) cu o cotă de participare de 25% și (…) fiul inculpatului Hosu Dan) cu o cotă de participare de 25%), societatea fiind administrată de numitul (…). Deși obiectul de activitate principal declarat este activități de consultanță pentru afaceri și management, din probele administrate în cauză a rezultat că, principala activitate desfășurată de către societate privește identificarea victimelor, sau, în caz de deces, a moștenitorilor victimelor accidentelor rutiere, încheierea unor mandate de reprezentare cu aceștia, în cadrul procesului penal declanșat, negocierea și perceperea unor comisioane substanțiale din sumele obținute pe cale amiabilă de la societățile de asigurări, fie în urma pronunțării unor hotărâri judecătorești definitive”, notează instanța de fond.

Judecătorii scriu că în perioada 01.01.2005-01.08.2008, între Dan Hosu (șef al Serviciului de Combatere a traficului cu migranți) și Cătălin Marian Cataramă (ofițer specialist în cadrul Serviciului de Combatere a traficului cu migranți) au existat raporturi de subordonare.

„În data de 03.08.2016, inculpatul (Hosu Dan) a apelat la inculpatul (Cataramă Cătălin Marian), solicitându-i acestuia din urmă să acceseze baza de date a M.A.I. – D.E.P.A.B.D. întrucât primise informații cu privire la producerea a două accidente rutiere, soldate cu decesul a trei victime, pe raza județelor Constanța și (Hosu Dan) era direct interesat de aflarea domiciliului persoanelor decedate și, implicit, a moștenitorilor acestora. Interesul obținerii cu rapiditate a acestor date este datorat și de faptul că, firmele cu astfel de practici, care activează pe teritoriul României, sunt într-o permanentă concurență cu avocații care reprezintă firmele de asigurări, de asemenea direct interesate să ajungă la tranzacții cu victimele accidentelor rutiere sau moștenitorii acestora, în condițiile în care instanțele de judecată, prin hotărârile pronunțate, acordă despăgubiri considerate exorbitante de firmele de asigurări”, se arată în motivare.

Boss-ul Dan Hosu în discuții cu fostul subaltern

În documentul citat se redă și o interceptare telefonică dintre cei doi, însă instanța a fost obligată să o excludă din dosar, urmare a deciziei CCR privind rolul SRI în procesele penale.

Cataramă Cătălin Marian: Să trăiți, boss!

Hosu Dan: Să trăiești!

Cataramă Cătălin Marian: Acum am ieșit din ședință! Am văzut apelurile!

Hosu Dan: Ce dracuʼ cauți în ședință, mă? Bă, mai întoarce fața la muncă! Bă, ți-am trimis pe telefonul ăla al tău un sms!

Cataramă Cătălin Marian: Îhî…

Hosu Dan: Pe WhatsApp, pe… nu știu ce! Pe WhatsApp cred că ți-am trimis!

Cataramă Cătălin Marian: Îhî, îhî! OK!

Hosu Dan: Îmi trebuie strict… Deci, nu am… bârlogul!

Cataramă Cătălin Marian: Aha!

Hosu Dan: Te roagă tata ca să trimit! Unul e în Constanța și îi trimit mâine la Constanța pe oameni!…[neinteligibil]…

Cataramă Cătălin Marian: …. șefuʼ!

Hosu Dan: Te pup de nu te vezi, jigodie!

Cataramă Cătălin Marian: Te pup și eu, ciao! Pa, pa! Sănătate!

Instanța notează că DNA a solicitat Direcției pentru evidența persoanelor și administrarea bazelor de date, pentru intervalul 02.08-08.08.2016, informații în legătură cu inculpatul Cataramă Cătălin Marian și numele persoanelor verificate.

Datele obținute ilegal, „scurse” către firma familiei Hosu

„Din analiza răspunsului, a rezultat că inculpatul Cataramă Cătălin Marian, cu numele de utilizator „cataramac (DGCCO)”, a verificat de pe adresa IP (10.0.1.28.), aparținând stației de lucru alocate Serviciului de Combatere a Traficului de Migranți din cadrul DGCCO în data de 03.08.2016, în intervalul 13:22:43-13:41:25, un număr de trei persoane decedate, după cum urmează (volumul 4, filele 269-272):

• Băieţi (…), CNP (…) – 2 verificări – evidenţa persoanelor. În baza de date a CNABD acesta figurează decedat fiind emis la data de 31.07.2016 certificatul de deces nr. 26/2016
• (….) CNP (…) – 2 verificări – evidenţa persoanelor. În baza de date a CNABD aceasta figurează decedată fiind emis la data de 31.07.2016 certificatul de deces nr. 10/2016
• (….) CNP (…) – o verificare – evidenţa persoanelor. În baza de date a CNABD acesta figurează decedat fiind emis la data de 31.07.2016 certificatul de deces nr. 47/2016”

Pentru a justifica accesul, fără drept, al bazei de date, așa cum rezultă din adresa Direcției de evidență a persoanelor, Cataramă inserat în câmpul informatic dedicat motivului căutării, în mod nereal, un dosar penal instrumentat de DIICOT.

„Ulterior, inculpatul (Cataramă Cătălin Marian) a fotografiat, cu aparatul telefonic pe care-l deţinea, informaţiile obţinute, iar ulterior le-a stocat pe un suport optic şi le-a înmânat personal inculpatului (Dan Hosu)”, se mai arată în documentul citat.

Cum s-a justificat în fața judecătorului soțul fostei șefe a DIICOT

În timpul procesului, Dan Hosu a precizat că nu a avut reprezentarea săvârșirii vreunei infracțiuni, deși cunoștea că accesul la aceste informații este restricționat, însă în dosarele de daună de la City Insurance văzuse astfel de documente, respectiv fișe de evidență a populației și fișe de eveniment rutier, pe care se menționa că nu sunt documente secrete.

El a mai spus că societatea Despăgubiri Accidente Vătămări este operator de date cu caracter personal, astfel că puteau prelucra datele personale, admițând însă că nu le puteau obține.

„Se observă, așadar, că inculpatul (Hosu Dan – n.r.) nu neagă faptul că i-a solicitat coinculpatului o serie de date legate de victime ale unor accidente rutiere, cunoscând faptul că accesarea bazei de date se putea face de acesta doar în interes de serviciu, arătând că societatea sa nu putea obține aceste date cu caracter personal, ci doar putea să le prelucreze, apărându-se în sensul că nu a conștientizat că prin solicitarea făcută coinculpatului s-ar putea ajunge în sfera ilicitului penal, motivate de faptul că ‘nu a făcut nimic rău cu acele date, pentru că nu le-am vândut nimănui, am considerat că nu fac nimic rău, cu atât mai mult cu cât am arătat că am văzut astfel de fișe în dosarele de la City’ ”, mai arată instanța.

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...