Mica victorie a lui Dan Diaconescu împotriva presei. Judecător: „Chiar dacă informațiile sunt obținute pe surse, jurnaliștii au obligația de a nu le publica” MOTIVARE

O judecătoare de la Sectorul 1 i-a dat dreptate parțial lui Dan Diaconescu în dosarul civil în care fostul patron al OTV cere daune de la 26 de redacții pentru publicarea stenogramelor din dosarul acestuia de sex cu minore. Deși i-a respins cererea, judecătoarea notează că presa i-a încălcat drepturile lui Dan Diaconescu și că jurnaliștii ar avea obligația să se abțină de la a publica informații pe surse din anchetele penale.

Fostul realizator tv cere pe rolul Tribunalului București obligarea a 26 de publicații să șteargă articolele cu privire la punerea lui sub acuzare în dosarul de sex cu minore, sub sancțiunea unor daune combinatorii de 1.000 de lei/zi, calculate de la rămânerea definitivă a soluției până la retragerea efectivă a materialelor de presă.

Pe data de 15.01.2024, Judecătoria Sectorului 1 i-a respins cererea lui Dan Diaconescu, dar numai pentru motivul că între timp urmărirea penală s-a încheiat, iar magistratul a constatat că „interesul” pentru dosarul acestuia de sex cu minore s-a mai diminuat.

Judecătoarea spune însă că urmărirea penală nu este publică și că presa ar trebui să se mulțumească cu comunicatele Parchetelor în cazurile în care ancheta nu este încă finalizată prin rechizitoriu.

Magistratul fondului atrage atenția jurnaliștilor că „nu au dreptul să ia cunoștință de orice informație din cadrul dosarului penal”.

Dacă, totuși, află vreun detaliu – spune judecătoarea – reprezentanții mass-media ar avea „obligația să nu publice aceste informații”.

Judecătoarea nu arată care ar fi și sancțiunea în cazul în care presa publică detalii din anchetele penale, asta deoarece „obligația” la care face referire nu există.

De altfel, CEDO a statuat că libertatea publicului de a fi informat este, în unele situații bine justificate, mai presus de dreptul la viață privată a unei persoane publice.

Acest fapt se aplică mai ales în situația lui Dan Diaconescu, cel care o vreme îndelungată de timp a fost maestrul incontestabil al „senzaționalului” de presă, apoi politician, fondator și președinte al PPDD.

O judecătoarea de la Sectorul 1 „atentează” la libertatea presei

Deși Judecătoria Sectorului 1 i-a respins cererea, magistratul care a judecat fondul face în motivare câteva aprecieri care pun sub semnul întrebării libertatea presei:

• „În cauză, dat fiind conținutul articolelor de presă contestate, instanța apreciază că există o faptă aparent ilicită a pârâtelor anterior menționate (publicațiile – n.r.), care nu este justificată de norme cu putere de lege, însă tranșarea acestei chestiuni, în sensul de a se stabili dacă pârâtele au săvârșit o faptă ilicită în sensul art. 1349 și art. 1357 C.civ., nu poate avea loc decât într-o acțiune pe fondul cauzei, nu în prezenta cauză.
• În continuare, instanța apreciază că împrejurarea că reclamantul este persoană publică și că obiectul dezbaterii publice este reprezentat de un subiect de interes general nu le exonerează pe pârâte de respectarea prevederilor legale referitoare la prezumția de nevinovăție (art. 4 C.pr.pen.) și nepublicitatea fazei de urmărire penală (art. 285 alin. 2 C.pr.pen.).
• În același sens, instanța reține că, potrivit art. 277 alin. 2 C.pen., „Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei, de către un funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.”
• De asemenea, potrivit H.C.S.M. nr. 197/2019, prin care a fost aprobat Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, dosarele aflate pe rolul parchetelor nu pot fi studiate de reprezentanții mass-media, iar accesul jurnaliștilor la informațiile de interes public privind stadiul în care se află cercetările efectuate în cauză se realizează prin emiterea de comunicate sau prin comunicarea de informații la cerere, în condițiile legii (art. 27).
• Mai mult decât atât, reprezentanților mass-media nu le pot fi eliberate copii sau extrase din actele sau înscrisurile referitoare la probele din dosarele aflate pe rolul organelor de urmărire penală și nici copii ale înregistrărilor audio/video realizate în cadrul procedurii de identificare și reținere a persoanelor sau executare a mandatului de arestare, de flagrant ori în alte momente procedurale din cursul anchetei penale provenind de la autoritățile judiciare sau stenograme ale interceptărilor efectuate (art. 29 din HCSM).
• Coroborând aceste prevederi legale, instanța reține că, întrucât faza de urmărire penală nu este publică, reprezentanții mass-media pot avea acces la informațiile de interes general exclusiv prin intermediul comunicatelor de presă emise de organele de urmărire penală, aceștia neavând acces, sub nicio formă, la probele administrate în cauză.
• Prin urmare, susținerile pârâtelor (…) în sensul că obligația de a nu divulga informații cu caracter public/confidențial din dosarul de urmărire penală nu le incumbă, ci aparține în exclusivitate organelor judiciare, sunt vădit neîntemeiate.
• Astfel, din moment ce reprezentanții mass-media nu au dreptul să ia cunoștință de orice informație din cadrul dosarului penal, accesul fiindu-le restricționat în condițiile legii, atunci este mai mult decât evident că acestora le incumbă și obligația ca, în măsura în care, totuși, au luat cunoștință de informații cu caracter public/confidențial, într-un mod care nu este prevăzut de lege (deci în afara comunicatelor de presă sau obținerii acordului organului judiciar în mod legal), să nu publice aceste informații.
• Or, din cuprinsul articolelor de presă care fac obiectul cauzei, rezultă, fără niciun dubiu, că jurnaliștii au avut acces la informații și date cu caracter confidențial din dosarul penal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, inclusiv la stenogramele interceptărilor efectuate, în condițiile în care aspectele publicate excedează conținutului comunicatelor de presă sau declarațiile date de avocatul reclamantului”, reține magistratul de la Judecătoria Sectorului 1.

Dan Diaconescu: În presa din România nu mai există profesionalism

În expozitivul hotărârii civile sunt trecute nemulțumirile lui Dan Diaconescu în legătură cu felul în care au fost relatate în presă reținerea și punerea lui sub acuzare în dosarul de sex cu minore:

• „Reclamantul, prin avocat, susţine că i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, în mod oficial, la ora 17:25. Arată că una dintre faptele ilicite constă în publicarea acuzaţiilor înainte ca acestea să-i fie aduse la cunoştinţă şi a făcut dovada acestui fapt.
• Ulterior, arată că au fost publicate stenogramele, nefiind însă publicate în mod complet, existând anumite nuanţe care nu au fost avute în vedere, fiind căutat „senzaţionalul”, senzaţional pe care însuşi reclamantul l-a promovat, însă, chiar dacă reclamantul se numeşte (Dan Diaconescu – n.r.), nu înseamnă că nu trebuie să se ţină cont de drepturile pe care acesta le are.
• Mai susţine că au fost publicate (…) fotografii cu două tinere care nu au nicio legătură cu dosarul penal. Fără a intra în detaliile dosarului penal, speră să-şi dovedească nevinovăţia.
• Arată că, din acest punct de vedere, nu a fost deloc ajutat de presă, întrucât în momentul admiterii propunerii de arestare la domiciliu, s-a avut în vedere şi opinia publică, această încheiere fiind publicată de societăţile pârâte.
• Ulterior, arată că a fost admisă contestaţia de către Tribunalul Constanţa, fiind plasat sub control judiciar, acestă măsură nemaifiind însă menţionată de presă. Susţine că singurul motiv pentru care s-a dispus măsura controlului judiciar este acela că este recidivist.
• De asemenea, susţine că în presa din România nu mai există profesionalism, încercând obţinerea de informaţii prin diferite tertipuri, chiar încălcând legea. Învederează că s-a încălcat caracterul nepublic al urmăririi penale, trecându-se chiar şi peste prezumţia de nevinovăţie.
• În acest sens, face referire la cele statuate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în sensul că, câtă vreme sunt publicate multe informaţii din dosarul penal, se încalcă caracterul echitabil al procesului penal.
• Arată că îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată”, se arată în documentul citat.

De câte ori a făcut Dan Diaconescu sex cu minore și cum a fost prins

Pe data de 31 iulie 2023, Dan Diaconescu a fost trimis în judecată, sub control judiciar, pentru săvârșirea în stare de recidivă postexecutorie a infracțiunii de act sexual cu un minor în formă continuată și folosire a prostituţiei infantile în formă continuată.

• „În esenţă, s-a reţinut că fapta inculpatului (Diaconescu Dan Cristian – n.r.), constând în aceea că în jurul datei de 19.11.2020 și în jurul datei de 22.11.2020, a întreținut raporturi sexuale şi acte sexuale orale consimțite cu persoana vătămată (Turceanu Adina – n.r.), cunoscând că aceasta avea la acel moment vârsta de 15 ani și 4 luni, contra sumei de 300 de lei, în timp ce se aflau în camera unui hotel situat în municipiul Constanța, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de act sexual cu un minor în formă continuată.
• De asemenea, s-a reţinut şi că fapta inculpatului (Diaconescu Dan Cristian – n.r.), constând în aceea că în jurul datei de 19.11.2020 și în jurul datei de 22.11.2020, a întreținut raporturi sexuale şi acte sexuale orale consimțite cu persoana vătămată (Turceanu Alina – n.r.), cunoscând că aceasta avea la acel moment vârsta de 15 ani și 4 luni, contra sumei de 300 de lei, în timp ce se aflau în camera unui hotel situat în municipiul Constanța, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de act sexual cu un minor în formă continuată.
• Cu privire la fapta inculpatului (Diaconescu Dan Cristian – n.r.), constând în aceea că în jurul datei de 20.09.2020 și în jurul datei de 22.09.2020, a întreținut raporturi sexuale şi acte sexuale orale consimțite cu persoana vătămată (Turceanu Adina – n.r.), cunoscând că aceasta este minoră şi că practică prostituţia, contra sumei de 800 de lei (400 de lei la data de 20.09.2020 și 400 de lei la data de 22.09.2020), în timp ce se aflau în camera de hotel a Complexului Panoramic Belvedere, situat în stațiunea Olimp, s-a reţinut că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire a prostituţiei infantile în formă continuată.
• Referitor la fapta inculpatului (Diaconescu Dan Cristian – n.r.), constând în aceea că în jurul datei de 15.08.2021 și în jurul datei de 16.08.2021, a întreținut raporturi sexuale şi acte sexuale orale consimțite cu persoana vătămată (Turceanu Alina – n.r.), cunoscând că aceasta este minoră şi că practică prostituţia, contra sumei de 800 de lei (400 de lei la data de 15.08.2021 și 400 de lei la data de 16.08.2021), în timp ce se aflau în dormitorul apartamentului martorului Gemenetzidis Giorgios-Vasile, situat în cartierul Poarta 6 din municipiul Constanța, s-a reţinut că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosire a prostituţiei infantile în formă continuată.
• Dosarul a fost format prin procesul-verbal de sesizare din oficiu întocmit la data de 15.03.2023 de către organele de cercetare penală din cadrul Poliţiei Municipiului Constanţa – Biroul de Investigaţii Criminale, ca urmare a punerii în executare a unor mandate de percheziţie informatică în dosarul penal (…) al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, în care erau cercetaţi mai mulţi inculpaţi, printre care şi inculpata minoră (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la furt calificat şi de inducere în eroare a organelor judiciare.

Urmărirea penală a fost începută în cauză prin ordonanța din data de 15.03.2023, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de act sexual cu un minor, folosirea prostituției infantile și proxenetism”, rețin procurorii în rechizitoriu.

Laurențiu Reghecampf, urmărit penal, reacționează: ”Eu mă ocup de așa ceva? Victima sunt eu, nu ea!”

Impresara Anamaria Prodan și antrenorul Laurențiu Reghecampf și-au împărțit pumni în plină stradă în septembrie 2022, iar războiul dintre ei e departe de a fi încheiat. În urma...

Vești proaste pentru Ion Iliescu. Avocat: „Vârsta înaintată nu e o scuză pentru răspunderea penală”

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a fost informat că este urmărit penal pentru infracţiuni împotriva umanității. În vârstă de 94 de ani, Iliescu a cerut audierea la domiciliu,...